Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a emis aviz favorabil pentru începerea procesului de restaurare a cCoifului de la Coţofeneşti, recuperat după ce a fost furat de la un muzeu din Ţările de Jos. Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă că procesul de restaurare va fi realizat în baza unei strategii şi metodologii, după ce coiful a făcut obiectul unor analize fizico-chimice non-invazive.
„În urma evaluării documentaţiei de specialitate, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţilor a emis aviz favorabil pentru începerea procesului de restaurare, în acord cu etapele şi metodologia prevăzute în strategia propusă. În perioada următoare se va demara prima etapă a intervenţiei directe asupra coifului. Documentaţia a fost elaborată de o comisie interdisciplinară constituită la nivelul Muzeului Naţional de Istorie a României, formată din muzeografi, restauratori experţi în conservarea-restaurarea bunurilor arheologice din metal şi cercetători specializaţi în investigaţii fizico-chimice”, se arată într-un comunicat dat publicităţii miercuri de Muzeul Naţional de Istorie.
Potrivit instituţiei, există o strategie de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, elaborată pe baza rezultatelor investigaţiilor de specialitate şi fundamentată pe principiile „intervenţiei minime, compatibilităţii materialelor, reversibilităţii şi documentării integrale”.
Prima etapă premergătoare restaurării a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe, care a avut ca obiectiv înregistrarea riguroasă a stării de conservare a coifului şi constituirea unei baze de referinţă pentru cercetarea, conservarea şi restaurarea ulterioară.
„Cea de-a doua etapă a programului de investigaţii a inclus un ansamblu complex de analize fizico-chimice non-invazive: microscopie optică şi digitală, spectroscopie de fluorescenţă de raze X (XRF), microscopie electronică de baleiaj (SEM), spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) şi metalografie. Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiştilor Muzeului Naţional de Istorie a României cu cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) şi cu experţi ai Agenţiei Patrimoniului Naţional din Regatul Ţărilor de Jos. Investigaţiile au urmărit caracterizarea materialelor şi a tehnicilor utilizate pentru realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare, precum şi identificarea modificărilor survenite la nivelul suprafeţei şi al structurii piesei”, informează Muzeul Naţional de Istorie a României.
Instituţia precizează că există o pagină web dedicată restaurării, care va fi actualizată constant, pe măsura desfăşurării intervenţiilor realizate în laboratorul Muzeului.
Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziţiei dedicate Daciei. Obiectele de patrimoniu fuseseră împrumutate de Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, Muzeului Drents. Cu ajutorul unor explozivi, făptaşii au reuşit să forţeze o intrare, după care au spart vitrinele şi au luat obiectele de artă.
Hoţii au fugit după jaf şi au lăsat în urmă o maşină incendiată. În zilele următoare au avut loc mai multe arestări, dar comorile de artă au rămas mult timp fără urmă. Cazul s-a transformat într-unul dintre cele mai mari jafuri de artă din Olanda din ultimii ani. Coiful şi două brăţări au fost găsite la mai bine de un an de furt, fiind returnate României.
A treia brăţară dacică nu a fost returnată şi este încă de negăsit. Potrivit Parchetului olandez, suspecţii nu o pot restitui, dar nu au explicat de ce.
Cei trei bărbaţi implicaţi au fost condamnaţi la începutul lunii iunie la aproape 4 ani de închisoare.
La momentul aducerii coifului în ţară, managerul MNIR a precizat: „Coiful are un obrăzar afectat, s-a desprins o parte de pe o urmă veche a restaurării. Procesul de restaurare va fi mai uşor. Este puţin ovalizat, deformat, însă vom face o serie de investigaţii, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura aşa cum se cuvine. Nu este ceva care să fie complicat. Vom avea şi o colaborare cu colegii olandezi”.
Editor : A.P.
About the Author
