Euronews a anunțat că Parcul Arheologic din Pompei, în colaborare cu Universitatea din Padova, a creat o reproducere digitală a unui bărbat ucis în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr., pe baza datelor colectate în timpul săpăturilor.
Săpăturile arheologice efectuate în zona mormântului monumental al lui Numerius Agrestinus Equitius Pulcher au scos la iveală rămășițele a doi bărbați care au murit în timpul acestei catastrofe.
Pozițiile și starea corpurilor acestora indicau două faze diferite ale erupției: cel mai tânăr a fost, probabil, măturat de un curent piroclastic, un nor arzător de gaz și cenușă capabil să ucidă instantaneu. Al doilea, mai în vârstă, a murit cu câteva ore mai devreme, sub o ploaie continuă de lapilli (material care cade din aer în timpul unei erupții vulcanice), în timp ce încerca să părăsească orașul.
Lângă trupul bătrânului, arheologii au descoperit un mortar de lut cu semne evidente de fractură, dovezile sugerând că acesta îl folosea drept protecție.
De asemenea, alături de cadavru a fost descoperită și o lampă cu ulei, din ceramică, probabil pentru orientare în bezna provocată de cenușă, dar și un inel de fier pe degetul mic al mâinii stângi, alături de zece monede de bronz. Obiecte de zi cu zi care devin indicii prețioase, deoarece povestesc despre o evadare lucidă, organizată pe cât posibil, în mijlocul a ceea ce poate părea o veritabilă apocalipsă.
Specialiștii: “o tehnologie utilă, dar care necesită o utilizare controlată și fundamentată metodologic”
„Italia a făcut dintotdeauna, din punct de vedere istoric, cultura clasică un ingredient cheie al inovației”, a declarat, pentru Euronews, Alessandro Giuli, ministrul Culturii din peninsulă. „La Pompei, inteligența artificială ajută nu doar la protejarea imensului patrimoniu arheologic, ci și la narațiunea captivantă și accesibilă a vieții antice”.
Luciano Floridi, director fondator al Centrului de Etică Digitală de la Yale, a comentat descoperirea: „Bărbatul din Pompei a fugit cu un mortar pe cap, o lampă cu ulei în mână și zece monede: avea ceea ce credea că îi este util pentru a-și găsi drumul în întuneric. Două mii de ani mai târziu, inteligența artificială ne ajută să reconstruim ultimele sale clipe. Cazul vorbește despre toate disciplinele umaniste. AI nu înlocuiește arheologul. Dar, sub controlul acestuia, poate crește și își adâncește potențialul: face accesibil multora ceea ce anterior era lizibil doar pentru câțiva”.
Jacopo Bonetto, profesor de la Universitatea din Padova, subliniază că AI a ajuns „o tehnologie care poate contribui la producerea de modele interpretative și la îmbunătățirea instrumentelor de comunicare, dar care necesită o utilizare controlată și fundamentată metodologic, întotdeauna în integrare cu munca specialiștilor”.
Sursa: Mediafax
About the Author
