Oamenii de știință din Marea Britanie lansează un experiment de amploare pentru a afla dacă inteligența artificială poate reduce impactul climatic al dârelor albe lăsate de avioane pe cer. Aceste urme, cunoscute drept dâre de condensare sau dâre de vapori, sunt formate din cristale de gheață și pot contribui la încălzirea globală atunci când persistă în atmosferă și formează nori care rețin căldura.
Proiectul, evaluat la 5 milioane de lire sterline, va testa capacitatea sistemelor AI de a anticipa zonele în care aceste dâre sunt cel mai probabil să apară. Dacă prognozele se dovedesc suficient de precise, aeronavele ar putea fi redirecționate ușor, în special prin modificări de altitudine, pentru a evita straturile atmosferice favorabile formării acestor nori artificiali.
Studiul, numit Operation Blue Skies, va dura 30 de luni și va implica mai mulți parteneri majori: Google, guvernul britanic, Met Office, furnizorul de servicii de control al traficului aerian NATS, precum și cercetători de la Universitatea din Cambridge și Imperial College London. Testele se vor concentra asupra spațiului aerian oceanic Shanwick, aflat în jumătatea estică a coridorului nord-atlantic, o zonă intens tranzitată despre care se estimează că este responsabilă pentru aproximativ 5% din încălzirea globală asociată dârelor de condensare.
Cum se formează dârele și de ce contează pentru climă
Dârele de condensare apar atunci când gazele fierbinți eliminate de motoarele avioanelor întâlnesc aerul foarte rece de la altitudini mari. În aceste condiții, vaporii se transformă în cristale de gheață, formând liniile albe vizibile pe cer. Multe dintre ele dispar rapid, însă în zone foarte reci și umede pot persista și se pot extinde, devenind nori subțiri care captează căldura emisă de Pământ.
Paul Hodgson, responsabilul tehnic al Google pentru acest proiect, susține că încălzirea produsă de dârele de condensare ar putea reprezenta aproximativ o treime din impactul climatic total al aviației. Tocmai de aceea, reducerea lor este văzută drept o posibilă intervenție rapidă, cu efecte climatice importante, fără a necesita schimbări radicale în infrastructura aeriană.
Metoda propusă nu presupune modificarea majoră a rutelor de zbor. În cele mai multe cazuri, cercetătorii estimează că va fi suficientă schimbarea altitudinii cu aproximativ 600 de metri, o practică deja folosită în mod curent pentru evitarea turbulențelor sau a vremii nefavorabile. Din acest motiv, pasagerii ar putea să nu observe nicio diferență în timpul zborurilor.
Testele vor avea loc pe timp de noapte, în iernile următoare
Google va analiza imagini din satelit și date de zbor pentru a identifica situațiile în care avioanele au produs anterior dâre de condensare. Aceste informații vor fi combinate cu modele meteorologice, astfel încât sistemele AI să poată prognoza unde este cel mai probabil să apară noi dâre.
Testele sunt programate în anumite seri și nopți din iernile 2026-2027 și 2027-2028, perioade în care traficul aerian este mai redus. Aproximativ 10 000 de zboruri ar urma să traverseze spațiul aerian vizat în timpul etapelor de probă, însă numai o parte dintre acestea vor avea nevoie de ajustări speciale ale altitudinii.
Există și un compromis: schimbarea altitudinii poate duce, în unele cazuri, la un consum ușor mai mare de combustibil. Totuși, potrivit lui Hodgson, studiile anterioare au indicat că acest consum suplimentar este mult mai mic decât beneficiul climatic obținut prin evitarea formării dârelor persistente.
Keir Mather, Ministrul britanic al Aviației, a descris proiectul drept „o premieră mondială”, afirmând că ingeniozitatea britanică deschide calea pentru o aviație mai curată. Inițiativa apare însă și într-un context sensibil, în care guvernul susține extinderea aeroporturilor din Marea Britanie, iar presiunea pentru reducerea impactului climatic al zborurilor continuă să crească.
Sursa: Mediafax
About the Author
