Vineri după amiază, când tot omul își pală mașina, fie ca să plece în weekend cu ea, fie că oricum s-a întors de la serviciu, având program scurt, premierul Ilie Bolojan a ținut o conferință de presă în care a prezentat ceea ce s-ar putea numi pachetul trei al măsurilor de austeritate, dar poreclit de el reforma în administrația locală.
Au fost prezentate o serie de măsuri, sigur, de austeritate în rândul administrației locale, adică primarii, consilii județene, în ceea ce am putea numi exact baza electorală a Partidului Poliției și inclusiv a PNL. Eu am încercat să găsesc un tâlc acestui moment. Și în afară de faptul că este absurd până la halucinant, eu n-am găsit o explicație pentru că nu are. Odată cu instalarea noului guvern, România a intrat în ceea ce se numește procesul sau tulburarea creată de măsuri de austeritate menite să reducă uriașul deficit bugetar.
Aceste măsuri de reducere a deficitului bugetar, măsurile de austeritate, sunt peste tot în lume, inclusiv în România, deosebit de periculoase. Și nu numai prin faptul că provoacă revolte sociale, cresc tensiunea socială, dar și prin faptul că sunt foarte greu de administrat. În primul rând e vorba de măsuri economice și niciodată, economia fiind un organism viu, nu știi, tai de aici și ai impresia că ai redus cheltuielile, dar de fapt ele cresc.
Sau sunt efecte, cum spune o celebră lege din perioada interbelică, nedorite. Adică tu, sigur, mizezi un efect, îl realizezi, dar în același timp sunt niște efecte secundare care te fac pulbere. În al doilea rând, mai ales în România, asemenea măsuri întâmpină o rezistență tăcută, dar în România, deosebit de periculoase, deoarece ea este de cauciuc, de pâslă.
E moale, deși este rezistentă, e moale și nu-ți dai seama că nu e o rezistență din aceasta vizibilă, agresivă. Cei care trebuie să aplice aceste decizii zic, da, da, da, dar, cum să zic, nu fac. Pentru asta ar trebui ca nici Ceaușescu, care se preocupa până și de acoperișul unei cabane din creierii munților, cum să arate și cum să fie colorat acest acoperiș, nu ar putea să țină în mână, să urmărească aplicarea. Deci, după părerea mea, a avut loc, prin asumarea răspunderii și cu multe bombăneli, chiar din partea PSD, parteneri de coaliție, s-a trecut de Parlament un pachet de măsuri, prin asumarea răspunderii. Dar aceste măsuri n-au început să fie aplicate, deoarece legea este la CCR, n-a fost promulgată de președinte.
Acest prim pachet de măsuri, care încă n-a început și așa a provocat scandal. Prima întrebare, de ce să vii tu acum, când oricum provoci tulburări, cu niște măsuri pe care urmează să le aplici cât mai repede, venind cu pachetul 2 și pachetul 3, care sunt măsuri și mai dure. Care este rostul? Creezi o spaimă, o neliniște inutilă, pentru că nu le-ai aplicat nici pe acestea.
Doi, în momentul în care discuți de pachetul 2 și 3, de măsuri, Ilie Borojan vorbește în numele unei coaliții de guvernare, dar el vorbește în numele lui. PSD-ul nici nu știe de aceste măsuri. Trei, este vorba de măsuri care vor avea loc în repede, în viitor, și atenția comunicării guvernamentale trebuie să se concentreze pe aplicarea măsurilor, pe problemele care se ridică, pe reacții. De ce face asta Ilie Borojan? Deci, dacă vă uitați la titlul conferinței de presă, reformă în administrație locală.
El a căpătat un cancer. Un cancer pentru orice politician, și anume nevoia de a fi o vedetă mediate, că a făcut-o și când era președinte. E bolnav de nevoia de a străluci mediatic, de a fi o stea, o cometă, și vrea să fie neapărat reformator, chiar dacă, cum spun, imaginea, strălucirea aceasta este negativă. Nu contează. Adică el este un fel de drac, diavol, căruia îi place că este, totuși, vedetă ca diavol. Nu ca înger, dar asta este boala vedetismului și în felul acesta, eu cred că îl va termina.
Articolul Ion Cristoiu: Cancerul politic de care suferă Ilie Bolojan: Nevoia de a fi mereu în centrul atenției apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
