Războiul dintre Iran și Statele Unite intră în a șasea lună, fără un final previzibil. În timp ce economia iraniană se degradează, iar inflația atinge niveluri record, oamenii se confruntă cu o scădere puternică a nivelului de trai și trăiesc sub presiunea incertitudinii. În același timp, autoritățile continuă execuțiile și pregătesc noi măsuri împotriva celor care vorbesc cu presa considerată ostilă, relatează EFE, citată de Agerpres.
Războiul dintre Iran și Statele Unite intră vineri în a șasea lună, iar pentru milioane de iranieni conflictul înseamnă tot mai mult decât bombardamente și amenințări militare. Economia se degradează rapid, prețurile cresc, iar perspectiva încheierii războiului rămâne incertă.
Conflictul lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la 28 februarie trebuia să dureze doar câteva săptămâni, potrivit președintelui american de atunci, Donald Trump. Au trecut însă șase luni, fără să existe, deocamdată, o perspectivă clară asupra încheierii războiului, relatează EFE.
În această perioadă, iranienii au trecut prin 39 de zile de bombardamente continue, în special asupra Teheranului, amenințări cu distrugerea „civilizației iraniene”, atacuri asupra centralelor electrice și, mai nou, o presiune economică tot mai puternică.
„Nu vedem sfârșitul războiului și nu știm ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Trăim în așteptarea a ceea ce se va întâmpla”, a declarat pentru EFE o femeie din Teheran care și-a pierdut locul de muncă la un ONG internațional la începutul conflictului.
Ea spune că nu mai speră să își găsească un loc de muncă într-o companie străină, unde salariile sunt mai mari și sunt plătite în valută, cel puțin până la încheierea războiului.
„Trăiesc în incertitudine absolută”, a explicat femeia.
Din ce în ce mai săraci
În condițiile în care sunetul exploziilor a devenit mai îndepărtat, cea mai mare preocupare pentru mulți iranieni este acum situația economică. Teheranul nu a mai fost bombardat din aprilie, iar ultimele atacuri au avut loc în iulie, în sudul țării. Între timp, economia continuă să fie afectată de conflict și de sancțiuni.
Inflația anuală a ajuns în iulie la 87,9%, în timp ce în cazul alimentelor a atins 128%. Rialul iranian a coborât, de asemenea, la un nou minim istoric, ajungând luni la 2.025.000 de riali pentru un dolar pe piața neoficială.
„În fiecare zi devenim mai săraci și este chiar greu să cumpărăm bunuri de primă necesitate. Nu știu cât timp vom mai putea îndura această situație dezastruoasă”, a declarat Nahid, o femeie de 64 de ani din Teheran.
Fatima, în vârstă de 39 de ani, spune că îi este tot mai greu să își hrănească cei copii. „Este imposibil să-mi hrănesc copiii așa cum trebuie”, a spus ea, explicând că fructele și carnea dispar treptat din dieta familiei sale.
„În cele din urmă, întotdeauna oamenii obișnuiți și cei mai vulnerabili sunt cei care plătesc prețul războiului și conflictului”, a declarat ea pentru EFE.
Situația economică este așteptată să se agraveze după ce Statele Unite au anunțat Operațiunea „Paria Economică”, prin care urmăresc să limiteze drastic opțiunile economice ale Iranului și să exercite presiuni asupra Republicii Islamice.
Execuții și amenințări cu o nouă represiune
În pofida războiului, autoritățile iraniene și-au continuat campania de execuții. În 2025, în Iran au fost înregistrate 2.159 de execuții prin spânzurare.
De la începutul conflictului, cel puțin 28 de persoane condamnate pentru participarea la protestele din ianuarie au fost executate. Manifestațiile au izbucnit pe fondul situației economice dificile și s-au transformat rapid într-o mișcare de contestare a regimului islamic.
Alte zeci de persoane au fost executate pentru presupusa colaborare cu Statele Unite sau Israel.
În același timp, autoritățile ar putea introduce noi restricții pentru iranienii care vorbesc cu presa străină.
Un proiect de lege prevede pedepse de până la doi ani de închisoare pentru cei care acordă interviuri unor „mass-media ostile”. Pentru interviurile acordate unor publicații considerate non-ostile ar urma să fie necesară obținerea în prealabil a aprobării Ministerului Informațiilor.
Proiectul a fost adoptat de parlament la jumătatea lunii august, însă trebuie să primească aprobarea Consiliului Gardienilor, organismul care are ultimul cuvânt asupra legislației, și să fie promulgat de președintele Masoud Pezeshkian.
Guvernul condus de Pezeshkian, considerat un moderat, s-a opus proiectului, pe care îl consideră prea restrictiv, și încearcă să împiedice intrarea acestuia în vigoare.
Unele libertăți sociale, într-o țară tot mai divizată
În același timp, autoritățile au relaxat unele dintre regulile privind vestimentația femeilor, în special cele referitoare la purtarea vălului.
În anumite zone din Teheran, cafenelele și restaurantele au început să semene tot mai mult cu localurile din marile capitale europene. Se aud melodii ale unor artiste precum Kylie Minogue și Dua Lipa, iar unele femei nu mai poartă văl, se machiază și aleg ținute care ar putea fi întâlnite pe străzile din Madrid sau Paris.
Este o imagine a Iranului care încearcă să iasă la suprafață după ani de proteste și restricții sociale.
Însă această aparentă relaxare provoacă nemulțumire în rândul conservatorilor, care consideră că este încălcat principiul „modestiei” feminine și cer autorităților să intervină.
În ultimele săptămâni, mai multe cafenele au fost închise în urma unor astfel de reclamații. Astfel, după șase luni de război, iranienii se confruntă cu o combinație dificilă de incertitudine, presiuni economice și tensiuni sociale, în timp ce perspectiva încheierii conflictului rămâne departe de a fi clară.
Editor : C.A.
About the Author
