Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a anunțat că guvernul pregătește un proiect de lege care ar interzice burka și niqab-ul în școli și ar introduce o limită privind numărul de elevi străini din fiecare clasă, relatează Euronews.
Mai multe țări europene, printre care Franța și Belgia, interzic deja acoperirea feței în spațiile publice. Austria a introdus, de asemenea, restricții în școli. În alte țări, inclusiv Spania și Polonia, libertatea de conștiință și de religie este protejată de Constituție.
Meloni a declarat că un pachet de măsuri va fi prezentat în curând Consiliului de Miniștri italian, incluzând interzicerea purtarea burkăi și a niqab-ului în școli, obligativitatea ca părinții elevilor care se confruntă cu „dificultăți serioase de integrare” în sistemul școlar național să învețe limba italiană, precum și o limită a numărului de locuri pentru elevii străini.
Italia se îndreaptă spre alegeri anul viitor, iar concurența se intensifică în aripa de dreapta a partidului lui Meloni, după intrarea în scenă a generalului în rezervă Roberto Vannacci, care a cerut măsuri și mai dure. Migrația este o problemă extrem de politică și controversată în Italia.
„Este inacceptabil ca într-o clasă italiană copiii care ajung să se simtă împinși într-un colț să fie copiii italieni, pentru că au devenit minoritatea. Asta nu poate fi permis”, a declarat ea în cadrul unui miting organizat de Gioventù Nazionale, aripa de tineret a partidului său, Frații Italiei.
„A numi toate acestea «integrare» este încă o minciună, o minciună convenabilă pentru cei care trăiesc din ideologie, pentru cei care ne țin predici din sufrageriile lor și apoi își trimit propriii copii la școli unde această problemă nu există.”
Inițiative anterioare și propuneri legislative
Anunțul lui Meloni vine după mai multe inițiative similare din ultimele luni.
La începutul lunii august, ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a propus măsuri privind vălul integral printr-un amendament la proiectul de lege privind securitatea.
La sfârșitul lunii iulie, Futuro Nazionale — partidul fondat de europarlamentarul de extremă dreapta Roberto Vannacci, care a susținut propunerea lui Meloni — a depus o rezoluție împotriva vălului integral în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților. Aceasta a fost aprobată cu voturile centru-dreapta, după ce a fost reformulată la cererea guvernului.
În martie, Liga a introdus un proiect de lege în Senat pentru modificarea articolului 5 din Legea Reale din 1975, care fusese introdusă de ministrul Justiției de atunci, Oronzo Reale, în timpul „Anii de Plumb”, pentru a interzice acoperirea feței în locurile publice.
Modificarea propusă ar introduce o nouă infracțiune, aceea de a forța o persoană să-și ascundă fața, pedepsită cu închisoare de la unu la doi ani și amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de euro. De asemenea, ar interzice persoanelor condamnate să obțină cetățenia italiană.
Vălurile care acoperă întreaga față în Europa
Meloni s-a referit în mod specific la interzicerea burka și a niqab. O burka acoperă, în mod tradițional, întregul corp și include o plasă peste ochi, în timp ce un niqab acoperă fața, lăsând vizibili doar ochii. Un hijab, în schimb, acoperă părul și gâtul, dar lasă fața descoperită.
Mai multe țări europene au introdus restricții privind acoperirea feței în spațiile publice.
Franța a impus o interdicție la nivel național privind acoperirea feței în locurile publice în aprilie 2011, măsură confirmată ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Belgia a aprobat o interdicție la nivel național în iulie 2011, prevăzând amenzi și pedepse cu închisoarea pentru încălcări. Bulgaria a interzis vălurile care acoperă întreaga față în instituțiile de stat, administrative și de învățământ începând din septembrie 2016.
Austria a adoptat o lege împotriva purtării vălurilor în octombrie 2017, care impune ca fețele să rămână vizibile în spațiile publice. Începând din septembrie 2026, fetelor cu vârsta de până la 14 ani li se va interzice, de asemenea, să poarte la școală orice văl care „acoperă capul conform tradițiilor islamice”.
Danemarca a introdus o interdicție la nivel național în august 2018, cu sancțiuni financiare crescânde în cazul recidivelor. Țările de Jos au introdus o interdicție parțială în august 2019, care vizează școlile, spitalele, instituțiile publice și transportul public.
Elveția a introdus o interdicție federală privind acoperirea feței în spațiile publice în urma unui referendum național, legislația de punere în aplicare urmând să intre în vigoare în 2023. Portugalia și-a finalizat procesul legislativ în august 2026 cu o lege care interzice acoperirea feței în spațiile publice și impune sancțiuni financiare.
Germania nu are o interdicție la nivel național, dar legislația federală interzice angajaților din sectorul public, judecătorilor, membrilor forțelor armate și șoferilor să-și acopere fața în timp ce conduc. Mai multe landuri restricționează, de asemenea, purtarea vălurilor care acoperă întreaga față în școli și universități pentru elevi și profesori.
Elevii străini în sala de clasă
Dacă Italia ar introduce un plafon legal pentru numărul de elevi străini din fiecare clasă, ar deveni prima țară europeană care adoptă o astfel de regulă, conform propunerii.
Italia are deja o limită de 30% pentru elevii străini, stabilită printr-o circulară ministerială din 2010 emisă de ministrul Educației de atunci, Mariastella Gelmini. Limita nu a fost adesea respectată din cauza condițiilor demografice locale și a lipsei de flexibilitate, în special în zonele periferice urbane.
Alte țări europene folosesc abordări diferite.
Danemarca are unele dintre cele mai restrictive politici. Guvernul a permis liceelor să introducă limite de până la 50% pentru elevii de „origine non-occidentală” sau proveniți din cartiere defavorizate. Școlile pot, de asemenea, să organizeze clase în funcție de venitul părinților, cu scopul de a încuraja amestecul social și etnic — un model pe care guvernul italian îl urmărește cu interes.
În Franța, cotele bazate pe origine ar fi neconstituționale, deoarece statul nu colectează statistici pe baza identității etnice sau religioase. În schimb, autoritățile folosesc „împărțirea pe zone” pentru a redefini zonele de arie de acoperire a școlilor, conectând cartierele clasei muncitoare cu cele mai înstărite. În zonele cu o concentrație ridicată de migranți, statul reduce, de asemenea, numărul de elevi pe clasă.
Critici la adresa propunerii lui Meloni
Anunțul lui Meloni a primit sprijin din partea membrilor coaliției de guvernare, dar a atras și critici din partea opoziției și a experților juridici.
În declarația acordată agenției ANSA, Salvatore Curreri, profesor de drept constituțional la Universitatea din Enna, a făcut referire la articolul 34 din Constituție, care prevede că „școala este deschisă tuturor”, inclusiv copiilor străini.
„Dacă măsura ar fi atât de restrictivă încât să-i forțeze pe minori și pe familiile lor să se mute în alte zone, departe de locul în care locuiesc, s-ar putea dovedi excesivă tocmai pentru că intră în conflict cu obiectivul funcțional primordial al integrării, cu riscul de a încălca un drept recunoscut de Constituție”, a afirmat Curreri.
Angelo Bonelli, deputat al Alianței Verzilor și Stângii (AVS) și copurtător de cuvânt al Green Europe, a criticat, de asemenea, propunerea.
„Încă o dată, în loc să se ocupe de școli, ea urmărește dreapta neofascistă a AfD și a lui Vannacci, care a propus clase separate pentru elevii cu dizabilități”, a spus el. „Adevărul este că prim-ministrul nu este deloc interesat de modul în care funcționează școlile. Salariile profesorilor noștri se numără printre cele mai mici din Europa.”
Editor : M.C
About the Author
