Vicepreşedintele american JD Vance a respins, joi, utilizarea termenului „război” pentru a descrie confruntările dintre SUA şi Iran și a evitat să anticipeze dacă acest conflict, început în urmă cu şase luni, se va încheia până la alegerile parţiale din noiembrie, scrutin în care republicanii încearcă să-şi păstreze majorităţile fragile din Congres.
„Nu l-aş numi război”, a declarat JD Vance, întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, dacă ostilităţile s-ar putea încheia înainte ca alegătorii să voteze la alegerile parlamentare din 3 noiembrie.
„În acest moment, nu au loc schimburi de focuri active”, a susţinut el, potrivit Associated Press, preluată de News.ro.
Declaraţia lui Vance a venit în contextul în care Iranul a tras, joi, asupra unor ţinte americane din zona Golfului, continuând represaliile ca răspuns la loviturile efectuate de SUA împotriva sa la începutul săptămânii.
Vicepreşedintele a afirmat că SUA au avut „responsabilitatea” de a efectua loviturile din această săptămână, deoarece Iranul continuă să atace navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Încercarea lui Vance de a minimiza intensitatea luptelor scoate în evidenţă sarcina dificilă cu care se confruntă Trump şi administraţia sa în efortul de a convinge alegătorii americani să menţină controlul republicanilor asupra Congresului; acest lucru se întâmplă în condiţiile în care conflictul nepopular – despre care Casa Albă afirmase iniţial că va dura doar câteva săptămâni – a dus la creşterea preţurilor la combustibil şi a forţat consumatorii să facă faţă unei inflaţii ridicate.
Vance a precizat că nu doreşte să stabilească „termene limită artificiale”.
„Dar când întrebaţi «Când se va termina?», îmi puneţi o întrebare de genul «Când vor înceta iranienii să tragă asupra navelor?»”, a spus Vance.
„Cred că realitatea este că nu cunosc răspunsul la această întrebare. Ar trebui să-i întrebaţi pe iranieni”, a adăugat el,
În luna iulie, administraţia a fost criticată după ce a reclasificat situaţia a patru militari căzuţi la datorie şi a zeci de soldaţi răniţi în cadrul Sistemului de Analiză a Pierderilor din Apărare (Defense Casualty Analysis System) – sursa indicată în mod repetat de oficialii Pentagonului drept referinţă definitivă pentru cifrele privind morţii şi răniţii din acest conflict. Cei ucişi sau răniţi în luptele reluate după eşecul unui scurt armistiţiu între SUA şi Iran au fost incluşi într-o nouă categorie, numită „Operaţiuni în străinătate”, după ce iniţial fuseseră contabilizaţi în bilanţul general al războiului.
Casa Albă insistă că un volum mai mare de petrol iese din Golf, însă preţurile rămân ridicate
Joi, preţul ţiţeiului Brent s-a menţinut peste pragul de 95 de dolari pe baril. Înainte de izbucnirea conflictului, cotaţia de referinţă internaţională se situa în jurul valorii de 72 de dolari pe baril.
Cu toate acestea, Trump şi consilierii săi au subliniat faptul că Marina SUA deţine controlul asupra Strâmtorii Ormuz, zonă prin care trecea aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol înainte de începerea războiului. Ei insistă că un volum de petrol din Golf apropiat de nivelul de dinaintea războiului tranzitează acum această cale navigabilă strategică.
În cadrul conferinţei de presă de joi, Vance a declarat că SUA au asigurat escorta pentru aproximativ 15 milioane de barili de petrol în cursul zilei de miercuri. Această informaţie vine după ce, tot miercuri, secretarul pentru Energie, Chris Wright, a declarat pentru CNBC că, în ziua de luni, 17 milioane de barili au fost transportaţi prin strâmtoare cu sprijinul Marinei SUA. Înainte de începerea războiului, prin strâmtoare tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol din Golf.
Totuşi, traficul navelor prin strâmtoare rămâne mult sub nivelurile de dinaintea războiului, potrivit firmelor independente care monitorizează traficul maritim.
Săptămâna trecută au avut loc 102 tranzituri, iar în săptămâna anterioară – 126, conform companiei de date din domeniul transportului maritim Lloyd’s List Intelligence; prin comparaţie, înainte de război se înregistrau 130 sau mai multe tranzituri pe zi.
În ultimele 28 de zile, prin strâmtoare au trecut, în medie, 5 milioane de barili pe zi, potrivit TankerTrackers.com. Alte estimări recente au variat între 2 milioane şi 6 milioane de barili pe zi.
Trump a încercat să calmeze pieţele volatile
Pe parcursul războiului, Trump a anunţat în repetate rânduri progrese în negocieri sau a renunţat în ultimul moment la ameninţările cu acţiuni militare atunci când pieţele globale au devenit agitate. Iar pieţele au reacţionat prompt la semnalele sale publice de pace sau la indiciile privind eventuale progrese.
„Administraţia continuă să exercite presiuni verbale asupra pieţelor petroliere”, a declarat Rosemary Kelanic, director pentru Orientul Mijlociu în cadrul organizaţiei Defense Priorities, referindu-se la afirmaţiile administraţiei privind creşterea semnificativă a fluxurilor de petrol.
„Şi se pare că fac acest lucru din nou pentru a împiedica o creştere excesivă a preţurilor, astfel încât să poată amâna momentul unei scumpiri şi mai drastice”, a arătat ea.
În condiţiile în care Iranul refuză să cedeze în faţa campaniei militare americane, Trump a optat pentru o strategie pe două planuri, combinând presiunea economică cu ameninţarea unei escaladări a forţei militare, dacă va fi necesar.
Trump a subliniat în mod constant că ofensiva lansată de SUA şi Israel a avut un impact devastator asupra forţelor navale şi aeriene ale Iranului. Oficialii iranieni au declarat că ţara a suferit pierderi directe şi indirecte în valoare de 270 de miliarde de dolari.
Loviturile militare israeliene din primele săptămâni ale războiului au anihilat o mare parte din structura de conducere a regimului teocratic, inclusiv pe liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei.
Cu toate acestea, Iranul a reuşit să obţină un avantaj strategic prin propriile atacuri asupra unor ţinte din zona strâmtorii şi asupra aliaţilor Statelor Unite din Golf. În acelaşi timp, administraţia americană a încercat să demonstreze că importanţa acestei căi navigabile va scădea pe zi ce trece, susţinând totodată că volumele de petrol care tranzitează zona sunt în creştere.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat săptămâna aceasta, într-un interviu pentru Fox Business, că Strâmtoarea Ormuz va deveni o „bucată de apă lipsită de valoare” în decurs de doi ani, pe măsură ce noile conducte terestre planificate în regiune vor ocoli acest punct critic pentru transportul de energie.
Joi, Trump a apelat la reţelele de socializare pentru a evidenţia o ştire despre eforturile Siriei de a transforma portul Baniyas, situat pe coasta mediteraneană, într-o rută către vest şi pieţele internaţionale pentru exportatorii din Golf.
Între timp, Iranul şi Omanul au purtat recent discuţii privind o abordare etapizată a gestionării comune a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Analiştii afirmă că Trump a adoptat o strategie de aşteptare înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului
Administraţia susţine că înregistrează progrese pe plan economic, exercitând presiuni asupra facţiunilor iraniene radicale, inclusiv asupra puternicului Corp al Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC). În acest moment, ar fi un pas neaşteptat ca Trump să accepte un plan care să ofere Iranului posibilitatea de a revendica controlul asupra strâmtorii, consideră analiştii.
„Îmi vine greu să cred că preşedintele ar accepta ceva ce ar reda IRGC, fie şi parţial, controlul asupra strâmtorii – control care le fusese smuls anterior”, a declarat Richard Goldberg, fost consilier principal pe probleme legate de Iran în prima administraţie Trump.
Aaron David Miller, expert în cadrul Carnegie Endowment for International Peace, a afirmat că Iranul nu pare pregătit să-i ofere lui Trump o „cale de ieşire din impas”, în ciuda loviturilor economice severe pe care le suportă.
Totodată, Miller a remarcat că Trump pare să fi adoptat o atitudine de expectativă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, evitând atât reluarea unei campanii agresive de presiune maximă asupra Iranului, cât şi orice concesii faţă de Teheran în privinţa Strâmtorii Ormuz.
„Casa Albă nu doreşte un război de amploare şi nici să pară că oferă concesii majore”, a spus Miller. „Abordarea adoptată le permite să evite ambele situaţii”, a susţinut el.
Editor : B.P.
About the Author
