Este aproape imposibil să forțezi o țară să se predea doar printr-o campanie aeriană convențională în timpul războiului, dar Rusia pare hotărâtă să încerce, scrie The New York Times într-o analiză a ultimelor evoluții privind războiul declanșat de Putin în 2022. Potrivit unui plan de luptă al rușilor, pe care Kievul l-a obținut și l-a prezentat aliaților europeni luna trecută și care a fost văzut de jurnaliștii NYT, Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate pentru a lăsa Kievul, Harkovul și Odesa de apă, căldură și curent electric.
Având în vedere că apărarea aeriană a Ucrainei este diminuată, iar infrastructura sa slăbită după ani de atacuri rusești, Moscova pare să vadă o oportunitate de a lovi Kievul până la supunerea totală în această iarnă. Conform acestei noi teorii a victoriei, Rusia ar paria că atacurile sale cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene pot provoca atâta suferință umană încât vor reuși acolo unde trupele sale au eșuat pe front.
Încă din vară, Rusia și-a folosit arsenalul tot mai mare pentru a lansa val după val de atacuri asupra depozitelor de muniție, benzinăriilor, depozitelor, fabricilor de oțel, centralelor electrice, centrelor de date și navelor comerciale. Multe dintre atacuri au fost efectuate cu noi drone rapide, propulsate de motoare cu reacție, care au adăugat un element nou și înfricoșător la atacurile rusești neîntrerupte.
Rezultatul este o senzație de presiune crescută în capitala ucraineană, Kiev, pe măsură ce economia se clatină sub presiune și sistemul energetic, care asigură încălzirea locuințelor și funcționarea toaletelor, se confruntă cu un potențial colaps în lunile următoare. La această tensiune se adaugă un nou conflict între Ucraina și administrația Trump, care a atins punctul culminant în această săptămână.
„Rușii provoacă pagube uriașe în încercarea de a-i îngrozi pe ucraineni înainte de venirea iernii, pentru a-i determina să renunțe”, a declarat Harry Nedelcu, director senior la Rasmussen Global, o firmă europeană de consultanță politică. „Practic, să capituleze.”
Istoria – și orice înțelegere a poporului ucrainean – sugerează că acest efort va eșua.
În Vietnam, în Golful Persic, în Kosovo și, mai recent, în războiul americano-israelian împotriva Iranului, campaniile de bombardament care au distrus economiile și viața civilă nu au reușit să forțeze o capitulare. Chiar și campania aeriană a Rusiei, aflată acum în al cincilea an, a dat rezultate limitate, deoarece Ucraina a găsit modalități ingenioase de a doborî rachetele, iar populația sa s-a adaptat la bombardamente.
„Pedepsirea populației civile a adversarilor și încercarea de a-i frânge voința au o istorie foarte slabă în ceea ce privește constrângerea acesteia să recunoască înfrângerea”, a declarat Seth G. Jones, expert militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Ucraina a desfășurat propria campanie aeriană, folosind drone pentru a lovi rafinăriile de petrol rusești care contribuie la finanțarea efortului de război al Kremlinului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a suspendat recent atacurile pentru a se conforma cererii președintelui Trump ca petrolul rusesc să revină pe piețele globale.
Însă, neprimind nimic în schimb, cu excepția unor restricții americane suplimentare asupra capacității Ucrainei de a lupta – inclusiv o limitare, în această săptămână, a serviciului de internet prin satelit de nivel militar al Starlink -, Zelenski, vizibil furios, a declarat miercuri că atacurile asupra rafinăriilor vor fi reluate.
Cu toate acestea, oficialii și analiștii ucraineni recunosc că astfel de atacuri nu pot provoca economiei ruse daune la fel de mari precum cele provocate de atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Și se tem că Moscova se află acum într-o poziție mai favorabilă pentru a avea succes în campania sa aeriană decât în orice alt moment al războiului.
Aceștia indică trei factori principali. Apărarea aeriană a Ucrainei a fost epuizată de ani de atacuri și de o scădere a asistenței militare americane. Arsenalul Rusiei de rachete și drone a crescut atât ca dimensiune, cât și ca eficacitate. Iar infrastructura energetică a Ucrainei este acum atât de fragilă, încât o singură lovitură poate provoca la fel de multe pagube cât provocau odinioară mai multe atacuri.
Încrederea Rusiei că poate scoate din funcțiune sistemul energetic al Ucrainei este dezvăluită într-un plan de atac interceptat, pe care Kievul l-a prezentat oficialilor europeni luna trecută, o copie a acestuia fiind obținută de The New York Times.
Planul estimează că Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate pentru a priva orașele Kiev, Harkov și Odesa de apă, energie electrică și încălzire. Acesta este, aproximativ, numărul de rachete balistice și drone care străpung în medie, în fiecare lună, apărarea aeriană a Ucrainei, potrivit unei analize realizate de NYT pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene.
În esență, aceasta înseamnă că Moscova consideră că o lună de atacuri ar putea realiza ceea ce patru ierni de atacuri nu au reușit niciodată: distrugerea sistemului energetic al Ucrainei.
Vulnerabilitatea rețelei a devenit evidentă după atacurile de la începutul acestei luni. Atacurile au forțat autoritățile să introducă întreruperi programate de curent electric în Kiev, chiar dacă temperaturile blânde de toamnă și orele lungi de lumină naturală au menținut cererea de energie electrică la un nivel relativ scăzut. Anul trecut, întreruperile programate nu au început decât la sfârșitul lunii octombrie.
Experții în energie afirmă că problema provine parțial din dependența Kievului de cele trei centrale de cogenerare din capitală. Anii de atacuri le-au lăsat incapabile să funcționeze la capacitate maximă, iar fiecare nou atac le scoate rapid din funcțiune.
Înainte de război, cele trei centrale aveau o capacitate de generare de aproximativ 1,3 gigawați, suficientă pentru a acoperi aproximativ trei sferturi din necesarul de energie electrică al Kievului pe timpul iernii. Această capacitate a fost redusă la aproximativ 500 de megawați până în această toamnă, a declarat Maria Tsaturian, analist în domeniul energiei la grupul de cercetare Ukraine Facility Platform.
Miercuri, Rusia a lovit toate cele trei centrale cu rachete balistice, reducând și mai mult producția acestora, cel puțin temporar.
Ca urmare, Kievul va intra probabil în iarnă cu o capacitate proprie de generare a energiei electrice foarte limitată, potrivit unui oficial al guvernului ucrainean și unui diplomat european din Kiev, ambii solicitând să rămână anonimi pentru a discuta un subiect sensibil.
Astfel, Kievul rămâne dependent de energia electrică provenită de la instalații situate în afara orașului, printre care se numără o centrală termică la sud, centrale nucleare la vest și trei centrale hidroelectrice. În această lună, Rusia a lovit centrala termică și o serie de substații care transportă energia electrică de la celelalte centrale către capitală.
Tsaturian a calificat acest lucru drept o „tactică a pământului pârjolit”, menită să izoleze complet Kievul de sursele de energie electrică.
Dacă planul de atac al Rusiei va avea succes, Kievul, Harkovul și Odesa ar pierde 90% din capacitatea lor electrică, aprovizionarea cu încălzire ar scădea cu 90%, iar sistemele de alimentare cu apă și de canalizare ar suferi perturbări grave.
Încrederea Rusiei provine în mare parte din lipsa sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, mai ales a rachetelor interceptoare Patriot fabricate în SUA, care reprezintă cea mai bună protecție împotriva rachetelor balistice. Miercuri, Ucraina a declarat că a doborât doar patru din cele 39 de rachete balistice lansate de Rusia, dintre care majoritatea vizau infrastructura energetică a țării. Acest atac a fost unul dintre cele mai ample lansate de Rusia pe parcursul întregului război.
Deși Ucraina a învățat să intercepteze multe dintre dronele rusești cu rază lungă de acțiune, noua clasă de drone cu propulsie cu reacție, care zboară cu sute de mile pe oră, reușesc să treacă neobservate. Kievul se grăbește să construiască noi rachete de interceptare și face presiuni asupra aliaților occidentali pentru a obține arme convenționale capabile să le doboare.
Aliona Getmanciuk, ambasadoarea Ucrainei la NATO, a declarat că lista sa de solicitări adresate partenerilor include acum rachete aer-aer pe care avioanele de vânătoare le-ar putea lansa pentru a doborî dronele cu propulsie cu reacție, alături de sisteme sol-aer cu rază medie de acțiune, care s-au dovedit, de asemenea, eficiente.
Campania aeriană a Rusiei a provocat, de asemenea, daune grave coloanei vertebrale industriale a Ucrainei. Oleksandr Mîronenko, directorul operațional al Metinvest, cel mai mare producător de oțel din Ucraina, a declarat luna aceasta că compania a fost nevoită să-și închidă cea mai mare fabrică după ce Rusia a lansat 17 rachete balistice asupra acesteia.
Metinvest, care are peste 36.000 de angajați, este unul dintre cei mai mari contribuabili privați din Ucraina. Închiderea fabricii înseamnă mai puțini bani pentru bugetul de stat și, în ultimă instanță, pentru efortul de război. Serhii Marcenko, ministrul finanțelor din Ucraina, a declarat în fața Parlamentului săptămâna aceasta că deficitul veniturilor fiscale anuale ar putea ajunge la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în acest an.
Ucraina a solicitat în repetate rânduri un armistițiu limitat, axat pe instalațiile energetice sau pe infrastructura portuară, susținând că acesta ar fi în interesul ambelor părți. Însă Harry Nedelcu, de la Rasmussen, a afirmat că nu vede de ce Rusia ar fi de acord să-și oprească atacurile aeriene acum, mai ales înainte de venirea iernii.
„Singura carte pe care o au pentru a exercita presiune asupra ucrainienilor sunt aceste atacuri aeriene”, a spus el. „Nu au nimic altceva.”
About the Author
