În contextul în care războiul președintelui american Donald Trump împotriva Iranului a ajuns deja în a șasea lună, valul de amenințări și demersuri diplomatice din această săptămână a scos în evidență situația din ce în ce mai dificilă în care se află acesta, în încercarea sa de a scoate Statele Unite dintr-un conflict nepopular despre care susținea inițial că va dura doar câteva săptămâni, relatează Reuters.
Liderul de la Casa Albă este prins între un acord provizoriu în curs de negociere între Iran și Oman, care i-ar conferi Teheranului controlul asupra Strâmtorii Ormuz – control pe care nu l-a deținut niciodată înainte de război – și punerea în aplicare a avertismentelor sale privind o escaladare bruscă a conflictului, riscând astfel o criză mai îndelungată.
Potrivit analiștilor, prima opțiune ar oferi Iranului cea mai mare concesie de la atacul lansat de SUA și Israel la 28 februarie și ar oficializa, cel puțin pentru moment, controlul Republicii Islamice asupra acestei rute vitale de transport al petrolului, lucru pe care administrația Trump se angajase să îl împiedice.
A doua opțiune, probabil un nou val de atacuri aeriene, ar putea prezenta riscuri politice pentru Trump în perspectiva alegerilor intermediare decisive din SUA din noiembrie, fără a părea să ofere însă șanse mai mari de succes decât bombardamentele anterioare, care nu au reușit să pună Teheranul în genunchi.
Cel de-al 47-lea președinte american ar putea, în schimb, să aleagă să mențină actualul status quo, care nu este deloc stabil. Asta ar însemna menținerea blocadei asupra porturilor iraniene și ripostarea periodică la orice atac asupra transportului maritim. Însă nici această abordare nu i-ar oferi lui Trump o cale de ieșire din conflict care să-i permită să-și salveze prestigiul, conflict pe care el însuși îl prevăzuse că se va încheia până la jumătatea lunii aprilie.
„Este o listă de opțiuni nefavorabile, dar Trump s-ar putea să fi ajuns la concluzia că nu poate lăsa acest război să continue la nesfârșit”, a declarat Aaron David Miller, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administrațiilor democratice și republicane. „Ceva trebuie să se schimbe, iar acea schimbare ar putea fi recunoașterea unei noi realități iraniene în strâmtoare”.
Răspunzând la întrebările agenției Reuters, un oficial american a declarat, sub condiția anonimatului, că orice rute maritime „temporare” ar fi „fără niciun obstacol”, fără ca vreo parte să supravegheze tranzitul.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a insistat asupra faptului că strâmtoarea, unde Iranul a exercitat un control aproape total asupra unei cincimi din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate încă de la începutul războiului, trebuie să rămână o cale navigabilă internațională deschisă, necontrolată de Iran și fără taxe sau tarife.
Însă Trump a contrazis deja unele dintre afirmațiile lui Rubio cu privire la război, iar analiștii spun că ar putea face acest lucru din nou.
Având în vedere prețurile ridicate ale benzinei din SUA, cota sa de popularitate scăzută și faptul că războiul este extrem de nepopular în rândul publicului american, marja de manevră a președintelui este din ce în ce mai limitată, spun aceștia.
Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, amenințările lui Trump nu au reușit decât foarte puțin, dacă nu chiar deloc, să forțeze Iranul să cedeze, iar analiștii afirmă că pare din ce în ce mai probabil ca președintele american să fie cel care va face cele mai mari concesii.
Redeschiderea strâmtorii este considerată o condiție prealabilă pentru reluarea negocierilor dintre Iran și SUA, pe care administrația Trump dorește să le concentreze asupra programului nuclear al Iranului, principalul obiectiv declarat al campaniei militare a liderului de la Casa Albă.
Rămâne de văzut dacă Statele Unite ar fi dispuse să accepte orice acord încheiat între Iran și Oman, care se află pe maluri opuse ale strâmtorii.
Condițiile propuse i-ar oferi Teheranului un anumit control asupra navelor care intră în Golful Persic prin strâmtoare, au declarat pentru Reuters o sursă iraniană de rang înalt și doi oficiali regionali. Trump a afirmat că un acord privind redeschiderea căii navigabile este iminent, însă oficialii iranieni au precizat că mai sunt de rezolvat anumite detalii.
Chiar dacă se va încheia un pact între Iran și Oman și se vor relua negocierile dintre SUA și Iran, experții se arată sceptici cu privire la șansele unui acord de pace definitiv bazat pe memorandumul de înțelegere semnat de SUA și Iran în iunie, care însă s-a destrămat rapid. Acel acord preliminar îi oferise Iranului, încă de la început, o anumită relaxare a sancțiunilor, ceea ce a atras critici din partea unor colegi republicani ai lui Trump.
Reprezentanții administrației Trump au ajuns din ce în ce mai mult la concluzia că războiul va continua probabil sub o formă sau alta până la alegerile de la jumătatea mandatului, a declarat un oficial al Casei Albe, sub condiția anonimatului. În unele state, votul anticipat începe încă din septembrie.
Acest lucru ar genera riscuri politice suplimentare pentru Trump, care și-a bazat campania electorală pentru un al doilea mandat pe promisiunea de a evita intervențiile străine și de a se concentra pe preocupările economice ale americanilor, în contextul în care Partidul Republican se luptă să-și mențină controlul asupra Congresului.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că deciziile lui Trump privind Iranul nu sunt influențate de „sondajele de opinie fluctuante”.
Deși Trump s-a lăudat în mod regulat cu victoria, susținând că a eliminat mulți dintre liderii iranieni și a slăbit capacitățile militare ale acestei țări, majoritatea analiștilor sunt de acord că președintele a eșuat în atingerea multora dintre obiectivele sale legate de război.
El a declarat sâmbătă că a anulat planurile privind noi atacuri de amploare după ce partenerii din Orientul Mijlociu i-au cerut să acorde diplomației încă o șansă, dar, în același timp, a amenințat că va riposta cu forță în cazul în care eforturile diplomatice vor eșua.
Unii analiști au sugerat că schimbarea de poziție a lui Trump ar fi putut fi determinată și de îngrijorările legate de epuizarea stocurilor de rachete ale SUA. Trump a negat însă că SUA ar fi pe cale să rămână fără muniție.
Cu toate acestea, Trump a transmis miercuri un nou mesaj contradictoriu către Iran. „Aș prefera să ajungem la un acord, pentru că nu vreau să omor oameni”, a declarat el în cadrul unui miting organizat la Las Vegas. „Dar, la un moment dat, o vom face”.
Iranul a avertizat aliații din Golf ai Washingtonului că orice noi atacuri ale SUA ar declanșa represalii împotriva infrastructurii lor energetice, au declarat cinci surse care au cunoștință despre discuțiile respective.
Jonathan Panikoff, fost ofițer adjunct al serviciilor de informații americane pentru Orientul Mijlociu, a declarat că China, Rusia și Coreea de Nord urmăresc cu atenție situația.
„Ei află care vor fi restricțiile impuse de SUA în anii următori”, a spus el.
Chiar și unii dintre susținătorii unei linii dure față de Iran, care au sprijinit în mare parte războiul lui Trump, recomandă prudență.
„Republica Islamică încearcă să-l forțeze pe președintele Trump să accepte o situație în care nu are ce câștiga înainte de noiembrie”, a scris pe X Behnam Ben Taleblu, de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, un think tank din Washington cu o poziție dură împotriva Iranului.
Administrația Trump ar trebui să evite „să se grăbească să ia decizii” și să recunoască „în ce domenii SUA dispun de pârghii de influență și în care nu”, a afirmat el.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
