Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi pe premierul bulgar Rumen Radev că un eventual atac al Iranului asupra Bulgariei va fi considerat un atac împotriva întregii Alianțe Nord-Atlantice. Mesajul vine după ce Financial Times a scris că Teheranul analizează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, relatează EFE și Agerpres.
Mesajul lui Rutte este menționat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după o convorbire telefonică între premierul bulgar și secretarul general al NATO.
Mark Rutte „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin al Alianței și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa la orice amenințare și de a o neutraliza, se arată în comunicat.
„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianței, cu toate măsurile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, potrivit aceluiași comunicat.
Financial Times a scris miercuri că forțele iraniene evaluează posibilitatea atacării unor obiective americane din Europa, dacă președintele Donald Trump intensifică războiul. Publicația britanică citează două surse de la Teheran „apropiate regimului”, care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv din Bulgaria.
Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de aeronave sunt folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de vânătoare și a bombardierelor implicate în atacurile împotriva Iranului.
Potrivit presei locale din Bulgaria, două asemenea aeronave sunt staționate în prezent la baza Bezmer, însă Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial numărul acestora.
Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potențialele ținte ale represaliilor iraniene se numără și Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost atacată cu o dronă în martie, precum și cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
Președintele american Donald Trump a transmis marți că nu au loc discuții cu Iranul și că nici nu sunt programate astfel de negocieri. Miercuri, liderul de la Casa Albă a anunțat o campanie fără precedent de „război economic și izolare” împotriva Iranului.
Anterior, luni, un înalt oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz și dincolo de aceasta și va trece la ofensivă militară, dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în iunie.
Acordul, semnat la 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului. Înțelegerea ar fi trebuit să fie urmată de negocieri suplimentare, pe o perioadă de 60 de zile, care să conducă la un acord final privind cele mai conflictuale chestiuni, în special programul nuclear iranian și sancțiunile impuse Teheranului.
La 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, președintele Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Acestea fuseseră oprite timp de trei luni, printr-un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată la 28 februarie.
Trump a declarat atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. Iranul a ripostat prin noi lovituri asupra bazelor americane din țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.
În prezent, Statele Unite nu mai desfășoară sistematic atacuri aeriene asupra Iranului și par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a țării prin intermediul blocadei navale.
Iranul nu va aștepta însă la nesfârșit ridicarea blocadei și va trece la acțiune într-un interval de cel mult câteva săptămâni, a declarat pentru Reuters un oficial iranian neidentificat.
Editor : Ș.A.
