Ceea ce este probabil cel mai spectaculos act de sabotaj din istoria Germaniei de după război va fi tema centrală, începând de miercuri, a unui proces penal în fața Tribunalului Superior Hanseatic din Hamburg, relatează dpa. La aproximativ patru ani de la atacul asupra gazoductului Nord Stream din Marea Baltică, prin care Rusia furniza gaz către Germania, cetățeanul ucrainean Serhii Kuznieţov va fi primul dintre presupușii autori care va răspunde în fața acestei instanțe.
Acest prim suspect ucrainean, arestat în Italia şi între timp extrădat către Germania, va fi judecat începând cu 14 octombrie la Hamburg în dosarul sabotajului asupra gazoductului Nord Stream, care conform investigaţiei efectuate de procurorii germani, a fost orchestrat de Ucraina.
Acest suspect este un fost ofiţer ucrainean, identificat cu numele de Serhii Kuznieţov şi considerat de procurorii germani drept „coautor” al sabotajului.
Iată cele mai importante întrebări și răspunsuri:
Ce s-a întâmplat?
Pe 26 septembrie 2022, la șapte luni după invazia rusă în Ucraina, mai multe dispozitive explozive au fost detonate în Marea Baltică, în fața insulei daneze Bornholm, la o adâncime de aproximativ 80 de metri. Ca urmare, cele două conducte de gaz Nord Stream 1 și 2 au fost avariate.
În total, s-au înregistrat patru scurgeri în trei dintre cele patru conducte. Rusia întrerupsese deja fluxul de gaz către Germania prin Nord Stream 1 cu aproximativ trei săptămâni înainte, pretins din cauza unor probleme tehnice. Nord Stream 2 nici măcar nu intrase în funcțiune din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a disputelor politice care au urmat.
Cum au acționat autorii, conform anchetei
Potrivit Parchetului Federal, Serhii Kuznieţov s-a îmbarcat în portul Wiek, de pe insula germană Rügen, cel târziu pe 8 septembrie 2022, împreună cu șase complici — un căpitan, un expert în explozivi și patru scafandri. Aceștia s-au îmbarcat pe iahtul cu vele „Andrómeda”, pe care un intermediar îl închiriase pentru câteva săptămâni.
Se presupune că, în timpul scufundărilor pe fundul mării, grupul a fixat patru dispozitive explozive prevăzute cu detonatoare temporizate pe conductele de gaz.
Conform informațiilor disponibile, era vorba de explozivi de mare putere utilizați în domeniul militar, cu o putere distructivă enormă, capabili să detoneze chiar și la adâncimi mari. Se crede că Serhii Kuznieţov era la acea vreme ofițer într-o unitate specială a Forțelor Armate ale Ucrainei.
Ce rol ar fi putut juca Serhii Kuznieţov
Se suspectează că acuzatul a fost „creierul” acțiunii de sabotaj. Acesta a fost arestat la sfârșitul lunii august 2025 pe coasta Mării Adriatice, în timp ce se afla în vacanță cu familia, în baza unui mandat european de arestare.
Timp de câteva luni, Serhii Kuznieţov s-a opus extrădării sale. La trei luni de la arestare, a fost în cele din urmă transferat în Germania pe 27 noiembrie. O zi mai târziu, un judecător de instrucție de la Curtea Federală de Justiție din Karlsruhe a dispus executarea mandatului de arestare emis împotriva sa. De atunci, se află în arest preventiv. La începutul lunii iulie a fost formulată acuzația.
De ce este acuzat
Acuzația îi impută o crimă de război, mai precis utilizarea unor metode de război interzise prin intermediul unui atac împotriva unor ținte civile.
În plus, este suspectat că a provocat o explozie cu dispozitive explozive, a distrus clădiri și a perturbat funcționarea serviciilor publice. Pentru a clarifica aceste aspecte, Camera de Securitate a Statului din Hamburg — care are competență și asupra landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală — a stabilit până în prezent 16 termene de audiere până pe 17 decembrie. Se preconizează că vor mai fi termene în ianuarie și februarie 2027.
Este Serhij K. singurul arestat până acum?
Nu. Un alt presupus complice se află în arest preventiv în Croația. Ucraineanul Volodimir Juravlov a fost arestat pe 19 august în orașul croat de coastă Pula. Parchetul Federal îl acuză, printre altele, că a provocat, în complicitate, o explozie cu ajutorul unor dispozitive explozive.
Se crede că ucraineanul a fost unul dintre scafandrii care au amplasat încărcăturile explozive pe gazoductele din Marea Baltică.
De ce este acest proces atât de controversat?
Pentru că Nord Stream era deja un subiect foarte controversat la nivel internațional chiar înainte de atentat, iar în acesta erau implicați principalii actori ai scenei politice mondiale.
Pe de o parte, se află liderul rus, Vladimir Putin, care, grație ajutorului acordat de fostul cancelar german Gerhard Schröder, a reușit să ocolească Ucraina ca țară de tranzit prin construirea Nord Stream 1 — și l-a numit pe Schröder, după ce acesta a părăsit funcția de cancelar, președinte al consiliului de administrație al Nord Stream AG, o funcție bine remunerată.
Pe de altă parte, se află președintele Statelor Unite, Donald Trump, care dorește, de asemenea, să vândă gaze către Europa și care, încă din primul său mandat, a acuzat guvernul german că a creat o dependență periculoasă de Rusia — motiv pentru care a sancționat în cele din urmă proiectul de extindere Nord Stream 2.
În mijlocul tuturor acestor evenimente se afla landul german Mecklenburg-Pomerania de Vest și premierul său, Manuela Schwesig, care dorea cu orice preț realizarea proiectului Nord Stream 2 și, în 2021, cu sprijinul Parlamentului regional, a dispus înființarea unei fundații cu scopul de a proteja companiile implicate în construcție și amenințate cu sancțiuni din partea lui Trump.
Conform datelor Partidului Social-Democrat regional, un total de 38 de companii au beneficiat de protecția fundației. Cu toate acestea, în rândul opoziției au apărut curând îndoieli considerabile, întrucât fundația era finanțată în principal de compania de stat rusă Gazprom. Din mai 2022 până în iulie anul acesta, o comisie de anchetă a încercat să afle dacă guvernul regional ar fi putut fi supus influenței ruse.
Ce este de fapt Nord Stream
Nord Stream 1 este format din două ramuri de gazoduct, fiecare cu o lungime de 1.224 de kilometri, care au intrat în funcțiune în 2011 și, respectiv, 2012 și care se întind de la orașul rus Viborg până la Lubmin, în Germania. Conform datelor furnizate de Nord Stream AG, cele două ramuri puteau transporta împreună până la 55.000 de milioane de metri cubi de gaz pe an, suficient pentru a acoperi necesarul energetic a peste 26 de milioane de gospodării europene.
Cu toate acestea, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, partea rusă a redus drastic debitul de gaz în mai multe rânduri și, în cele din urmă, l-a suspendat complet la 1 septembrie 2022.
Compania a estimat costurile de investiție la aproximativ 7.400 de milioane de euro (8.300 de milioane de dolari). Nord Stream AG, fondată în 2005 și cu sediul în Elveția, este deținută în proporție de 51 % de compania de stat rusă Gazprom. Companiile energetice germane Wintershall Dea și E.ON dețin câte o participație de 15,5 %.
Conductele Nord Stream 2 aparțin în totalitate Gazprom prin intermediul Nord Stream 2 AG.
Conductele, care au costat 9,5 miliarde de euro și se desfășoară paralel cu Nord Stream 1, au fost finalizate în 2021, dar nu au fost niciodată utilizate.
Guvernul de atunci, condus de cancelarul Olaf Scholz, a suspendat în februarie 2022 procesul de autorizare pentru punerea în funcțiune a acestora din cauza atacului rus împotriva Ucrainei.
De ce nu li se permite rușilor să se constituie parte civilă în proces
Rușilor le-ar plăcea să se constituie parte civilă în procesul împotriva lui Serhii Kuznieţov, dar nu li se permite acest lucru. Secția a treia penală a Tribunalului Regional Superior Hanseatic nu admite cererile de constituire ca parte civilă, deoarece nu se constată o necesitate specială de protecție procesuală derivată din consecințele economice grave ale faptei.
Secția subliniază în mod expres că nu este sarcina procesului penal să garanteze o analiză exhaustivă dincolo de chestiunea faptelor și a vinovăției acuzatului, nici să identifice posibili pârâți suplimentari pentru cereri de despăgubiri. Și cu atât mai puțin este vorba de a stabili temeiurile factuale și juridice pentru eventuale cereri de despăgubire ale Rusiei împotriva Ucrainei.
După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj.
Ucraina susţine că nu a orchestrat această operaţiune, dar nu şi-a ascuns satisfacţia pentru avarierea conductelor, considerând legitim orice atac care ar slăbi capacitatea Rusiei de a-şi finanţa armata.
Editor : M.C
About the Author
