Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferinţă, pentru a lua în discuţie criza migranţilor din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migraţiei dintre Spania şi Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/.
Un număr de 22 de lideri din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv prim-ministrul Italiei şi cancelarul Germaniei, au cerut, pe 1 august, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei „videoconferinţe de urgenţă” a miniştrilor europeni de Interne, pentru a evalua situaţia creată de intrarea ilegală a mii de migranţi în exclava spaniolă Ceuta din nordul Africii, conform AFP, preluată de Agerpres.
„Nu ne putem permite ca trecerile masive şi necontrolate, instrumentalizarea migraţiilor sau alte ameninţări hibride să dea impresia că este posibil să intri ilegal în Uniunea Europeană. Şi ca o intrare ilegală să se poată transforma apoi într-o şedere legală”, au afirmat cei 22 de semnatari ai scrisorii.
Poziţia oficialilor europeni
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 31 iulie, că imaginile care vin din exclava spaniolă Ceuta, unde au pătruns dinspre Maroc zeci de mii de migranţi ilegali, sunt „inacceptabile” şi a adăugat că „returnările trebuie să fie rapide, aşa cum permit normele noastre” europene, potrivit relatării EFE. „Trebuie să înceteze imediat traversările periculoase. Trebuie destructurate reţelele de trafic ilegal. Şi returnările trebuie să fie rapide, aşa cum permit normele noastre”, a indicat preşedinta executivului comunitar.
Comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie, austriacul Magnus Brunner, a infirmat, pe 31 iulie, că s-ar fi produs vreo deplasare de persoane din Ceuta (Spania) către continentul european, calificând situaţia din oraşul autonom spaniol drept „inacceptabilă”, conform EFE. „Situaţia din Ceuta este inacceptabilă. Sunt în strâns contact cu autorităţile spaniole. Reiterez că nu s-au produs deplasări de persoane către continentul european sau către alte state membre” ale Uniunii Europene, a subliniat Brunner într-o postare pe reţelele sale sociale. Codul Frontierei Schengen „stabileşte reguli speciale” pentru oraşele autonome spaniole, a amintit el.
Reacţii şi măsuri ale ţărilor UE: unele state europene au cerut excluderea Spaniei din Schengen
Mai multe state europene au reacţionat faţă de masivul aflux de migranţi ilegali în exclava spaniolă Ceuta. Dincolo de declaraţiile de solidaritate şi sprijinul propus pentru soluţionarea situaţiei, care ameninţă întreaga Uniune Europeană, unele dintre state, precum Danemarca, au cerut chiar excluderea Spaniei din spaţiul Schengen, potrivit AFP, Reuters şi EFE.
Şefa Guvernului danez, Mette Frederiksen, a declarat, pe 31 iulie, că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze toate opţiunile în urma sosirii în masă a migranţilor din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, printre care şi excluderea Spaniei din Tratatul Schengen, potrivit EFE. Frederiksen a subliniat că migraţia necontrolată reprezintă o „ameninţare” pentru Europa şi Danemarca şi a accentuat importanţa menţinerii controlului asupra frontierelor externe ale UE.
Şi alte state membre ale UE, precum Finlanda sau Republica Cehă, au cerut la rândul lor excluderea Spaniei din spaţiul Schengen.
Italia a anunţat, la 30 iulie, că vrea închiderea spaţiului Schengen pentru Spania după ce mii de migranţi au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta venind din Maroc, un plan imediat condamnat de Madrid, conform AFP. „Suntem pe cale de a reuni forurile competente şi, la finalul acestor reuniuni, suntem gata să acţionăm, inclusiv prin măsuri excepţionale (…), precum suspendarea spaţiului Schengen cu Spania”, a postat pe platforma X şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, denunţând „ameninţarea” imigraţiei clandestine.
Pe 31 iulie, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a anunţat că suspendă pentru legăturile aeriene şi navale cu Spania acordul european de liberă circulaţie Schengen, ca urmare a afluxului masiv de migranţi ilegali în exclava spaniolă Ceuta, deşi între timp majoritatea acestora au revenit în Maroc. Acesta nu a precizat durata aplicării acestor controale, au scris agenţiile Reuters şi EFE.
Ministrul de Interne francez, Laurent Nunez, a declarat, la 31 iulie, că vor fi consolidate controalele la frontiera cu Spania şi că este în contact cu guvernul spaniol în legătură cu criza sosirii masive de migranţi din Maroc în oraşul spaniol Ceuta din Africa de Nord, potrivit relatării EFE.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, la 31 iulie, că se aşteaptă ca Marocul să „preia imediat migranţii aflaţi în situaţie neregulamentară” după afluxul a zeci de mii de persoane în exclava spaniolă Ceuta. „Spania doreşte şi trebuie să preia sub control situaţia din Ceuta cât mai repede posibil. Salut, aşadar, intenţia Spaniei de a nu permite migranţilor aflaţi în situaţie neregulamentară să ajungă pe continentul european”, a declarat liderul conservator.
Premierul britanic, Andy Burnham, a transmis, tot pe 31 iulie, că guvernul său a luat legătura cu autorităţile spaniole pentru a le propune ajutor în faţa afluxului de migranţi veniţi din Maroc în exclava Ceuta, potrivit AFP.
Criza migranţilor din Ceuta, din iulie 2026
Criza din Ceuta a început după 20 iulie 2026 cu tineri care traversau înot din teritoriul marocan spre Ceuta, un mic oraş spaniol situat pe continentul african, şi a culminat la 30-31 iulie cu o intrare masivă şi ilegală a mii de oameni care au traversat pe jos un dig care marchează graniţa dintre Spania şi Maroc, conform EFE.
Ultimele estimări arătau că până la 60.000 de migranţi au trecut din Maroc în Ceuta, după fluxul masiv din 30-31 iulie. Oamenii au înotat în jurul digurilor, au escaladat gardurile sau au trecut pe unde dispozitivele de securitate marocane nu au intervenit iniţial. Cel puţin 72 de persoane au murit, înecate sau zdrobite în busculade, conform ultimelor estimări din 2 august.
Tot pe 31 iulie, sute de persoane s-au angajat în ciocniri violente în zona de frontieră în timp ce încercau să treacă din Maroc în exclavele spaniole Ceuta şi Melilla.
La 31 iulie, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a condamnat pătrunderea neregulamentară a marocanilor în Ceuta, calificând-o drept un „atac” şi „o încălcare a integrităţii teritoriale a Spaniei”, conform EFE.
Şeful guvernului spaniol a declarat, în context, că dosarele de expulzare a miilor de migranţi care au ajuns în aceste zile în Ceuta, la graniţa cu Marocul, sunt deja accelerate. Evitând orice critică la adresa Marocului, premierul spaniol a dat asigurări că autorităţile marocane sunt dispuse să coopereze pentru a accelera repatrierea cetăţenilor lor.
Premierul spaniol a mai precizat că ceea ce s-a întâmplat în Ceuta a fost o interpretare tendenţioasă din partea grupărilor mafiote implicate în traficul de persoane a hotărârii Curţii Supreme care nu autoriza returnarea imediată a persoanelor care ajung înot, conform EFE.
Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat la 1 august, că aproape toţi migranţii care au ajuns în Ceuta s-au întors, la această dată în Maroc, declarând efectiv încheiată această criză după un aflux de cel puţin 50.000 de persoane, potrivit dpa. Albares a spus că integritatea zonei Schengen a fost menţinută şi că nu era posibil pentru migranţi să ajungă pe partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând astfel criticilor venite din partea unor state membre ale UE.
Ministerul de Interne marocan a publicat, la 2 august, un prim bilanţ privind migranţii care au murit în ultimele zile în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa în Spania din Maroc, estimând că 11 persoane şi-au pierdut viaţa de partea marocană, în timp ce Madridul a raportat cel puţin 72 de decese, conform AFP.
Criza migranţilor din exclava spaniolă Ceuta este considerată cea mai gravă criză a migraţiei dintre Spania şi Maroc după cea din 2021,
În anul 2021, peste 10.000 de migranţi au pătruns în Ceuta în numai două zile, în urma relaxării de către Maroc a controalelor la frontieră, pe fondul unei crize generate de decizia Spaniei de a-l primi pe teritoriul său pentru tratament medical pe Brahim Ghali, şeful grupului Polisario care luptă pentru independenţa Saharei Occidentale, o fostă colonie spaniolă revendicată deopotrivă de Maroc şi de Frontul Polisario, mişcare sprijinită de Algeria. (AFP, EFE)
Exclava spaniolă Ceuta, împreună cu exclava spaniolă Melilla, situată la aproximativ 400 de kilometri mai la est, sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene pe continentul african.
Oraşul autonom spaniol Ceuta este situat la graniţa cu Marocul şi cu Marea Mediterană, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar, iar poziţia sa, la doar câţiva kilometri de coasta Spaniei, o transformă într-una dintre cele mai accesibile porţi de intrare din Africa spre Europa.
Regim Schengen specific pentru Ceuta şi Melilla
Oraşele autonome spaniole Ceuta şi Melilla sunt supuse unui regim Schengen specific, unic în Europa, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/.
Astfel, verificările Schengen se efectuează la ieşirea pe cale maritimă sau aeriană. Prin urmare, nimeni nu poate călători din Ceuta sau Melilla către Spania continentală fără a fi identificat de Poliţia Naţională în port sau în aeroport. În plus, operatorii de feriboturi şi companiile aeriene au obligaţia de a verifica documentele de călătorie.
Astfel, Spania aplică un dublu filtru: unul la frontiera cu Marocul şi un al doilea – verificarea Schengen – la plecarea spre teritoriul continental, astfel încât intrarea neregulamentară în aceste oraşe să nu constituie niciodată o intrare în restul spaţiului Schengen. Această măsură este în vigoare de la aderarea Spaniei la spaţiul Schengen în 1991, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/.
De asemenea, intrarea neregulamentară în Ceuta nu conferă niciun drept de şedere în Spania, niciun drept de a călători spre teritoriul continental şi niciun drept de circulaţie în Europa, mai informează sursa citată.
Editor : M.C
About the Author
