Ministrul Justiției Radu Marinescu a declarat, joi, că statul poate eșalona plata restanțelor salariale câștigate de magistrați în instanță, pentru a proteja echilibrul bugetar, însă această măsură trebuie să respecte drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Oficialul a comentat și observațiile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind riscul unui conflict de interese atunci când judecătorii se pronunță asupra unor drepturi bănești de care ar putea beneficia ei înșiși.
„Drepturile sunt câştigate, numai că, în executarea lor, pentru că e vorba de un volum financiar extraordinar, statul are o marjă de protejare a unui interes general, a unui interes public de echilibru bugetar, de prudenţă financiară şi atunci poate eşalona, poate întinde în timp executarea acestor prestaţii pe un interval care să nu semnifice chiar înlăturarea dreptului”, a afirmat Radu Marinescu, joi seară la TVR Info.
Ministrul Justiției a comentat și observațiile CEDO referitoare la situațiile în care judecătorii sunt chemați să se pronunțe asupra unor drepturi salariale care îi pot afecta direct.
„Este o discuţie importantă (…) Se vorbeşte de potenţialitatea unui conflict de interese principial”, a afirmat Marinescu.
El a subliniat însă că, în România, instanțele sunt cele care trebuie să soluționeze cererile privind drepturile bănești, inclusiv pe cele formulate de magistrați.
„Pe de altă parte, trebuie să fim realişti şi să gândim că, în România, instanţele de judecată sunt cele chemate să se pronunţe cu privire la solicitări judiciare, inclusiv de natura celor care vizează drepturi băneşti. Deci, pe de-o parte CEDO subliniază riscul de a te pronunţa asupra propriei situaţii, pe de altă parte această dezlegare judiciară nu o poate face decât un magistrat”, a explicat ministrul.
Puterile statului trebuie să coopereze, spune ministrul Justiției
Radu Marinescu a mai arătat că decizia CEDO subliniază necesitatea cooperării între instituțiile statului și respectarea atribuțiilor fiecăreia. Potrivit ministrului, stabilirea bugetelor și alocarea resurselor publice țin de competența Executivului, însă hotărârile judecătorești definitive rămân obligatorii.
„Important e ce subliniază CEDO şi anume că puterile statului în această chestiune (…) trebuie să coopereze loial şi să nu se suprapună sau să nu încerce să se substituie una în competenţele celeilalte”, a declarat acesta.
Ministrul a adăugat că instanța europeană a reținut că ar fi existat „o proiecţie de substituire a factorului judiciar în competenţele Executivului în ce priveşte dreptul acestuia de a construi bugete şi a aloca resursele publice”.
În același timp, Marinescu a subliniat că „aceste hotărâri judecătoreşti, intrate în puterea lucrului judecat, sunt obligatorii şi CEDO subliniază acest lucru”.
Citește și: Bolojan, după decizia CEDO privind salariile magistraților: Guvernul va avea de ales pe cine servește
CEDO a respins cererile magistraților privind plata restanțelor salariale
Magistrații români care au reclamat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului neplata integrală a restanțelor salariale au pierdut definitiv procesul. Joi, completul de șapte judecători al instanței europene a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În motivarea deciziei, CEDO a invocat „circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-un context economic dificil.
„În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, a arătat instanța europeană.
CEDO a mai atras atenția că judecătorii naționali chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși erau „susceptibili” să genereze „un conflict de interese”, întrucât „interesul lor patrimonial personal [putea] interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
Instanța a mai constatat că sumele datorate celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele solicitate de magistrați. De asemenea, a reținut că reclamanții nu făceau parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor nu i-a privat de singurul mijloc de subzistență și nu i-a expus riscului de a nu-și putea asigura traiul.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
