Sute de mii de credincioși părăsesc bisericile în fiecare an. Banii, însă, continuă să curgă, comentează Politico, care analizează această situație aparent paradoxală.
Aproximativ 660.000 de persoane s-au retras oficial din bisericile catolice și protestante ale țării în 2025, eliberându-se astfel de o taxă percepută automat membrilor înregistrați ca procent din impozitul pe venit. 310.000 de persoane au părăsit Biserica Catolică, în timp ce circa 350.000 au părăsit una dintre bisericile protestante regionale din Germania.
În ciuda exodului, cele două instituții au încasat peste 12,5 miliarde de euro prin impozitul bisericesc pentru anul fiscal 2025, în creștere față de aproximativ 12,4 miliarde de euro în 2024.
Acest aparent miracol are o explicație cu totul pământească: creșterea salariilor și sistemul fiscal progresiv al Germaniei înseamnă că numărul tot mai mic de membri plătește mai mult.
„La prima vedere, această evoluție poate părea contradictorie”, a declarat un purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania — organizația-umbrelă care reprezintă bisericile protestante regionale din Germania. „Motivul este că impozitul bisericesc se calculează pe baza impozitului pe venit individual.”
Membrii bisericilor catolice și protestante din Germania, precum și ai unor comunități evreiești, plătesc o taxă religioasă suplimentară egală cu 8 sau 9 la sută din impozitul pe venit pe care îl datorează, chiar dacă nu participă la slujbe.
În 2021, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete, peste 29 de milioane de persoane au plătit impozitul bisericesc în Germania, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul contribuabililor care plătesc impozitul pe venit în cea mai mare economie a Europei.
Cât plătește o persoană pe „impozitul bisericesc”
Tabelele de impozitare pe salarii pentru 2025 ale Ministerului Finanțelor din Germania sugerează că un angajat necăsătorit, fără copii, care câștigă 50.000 de euro brut pe an, plătește aproximativ 600 de euro pe an ca impozit bisericesc, pe lângă impozitul pe venit, în funcție de land. O persoană care câștigă 70.000 de euro pe an plătește peste 1.000 de euro.
Persoanele sunt înregistrate ca membri ai comunității lor religioase la naștere sau la birourile administrației locale. Pentru a nu mai plăti impozitul bisericesc, acestea trebuie să se retragă în mod oficial printr-o procedură cunoscută sub denumirea de „Kirchenaustritt” sau „ieșire din biserică”.
Procedura variază de la un land la altul, dar, de obicei, necesită prezentarea personală la un oficiu de stare civilă sau la o instanță locală pentru a depune o declarație. Majoritatea landurilor percep, de asemenea, o taxă administrativă.
Deși cei care se retrag din registru pot participa în continuare la slujbe în calitate de vizitatori și pot beneficia de anumite servicii bisericești, nu li se permite să aibă o nuntă religioasă, să fie nași sau să li se garanteze o înmormântare religioasă.
Ieșirea din biserică
Motivele invocate de oameni pentru a părăsi oficial comunitățile lor religioase variază de la sentimentul de a fi mai puțin legați de biserică până la simpla dorință de a economisi bani.
„Oamenii părăsesc Biserica pentru că simt că aceasta nu mai joacă un rol în viața lor”, a declarat Matthias Kopp, directorul de comunicare al Conferinței Episcopilor Germani.
„La aceasta se adaugă scandalurile din ultimii ani, care au pus sub semnul întrebării credibilitatea Bisericii”, a adăugat el. „Există, de asemenea, persoane — deși acesta nu este în niciun caz motivul principal — care părăsesc Biserica din cauza impozitului bisericesc.”
„Acestea sunt procese de alienare la care trebuie să răspundem”, a spus Kopp.
Pentru Jana Keil, o contabilă de 33 de ani din Berlin, decizia a fost atât de natură financiară, cât și morală. „Nu mai doream să susțin sistemul prin impozitul bisericesc, având în vedere scandalurile de abuzuri [sexuale asupra copiilor]”, a spus ea.
Lukas Heinich, un student angajat în vârstă de 23 de ani, a declarat că a părăsit oficial Biserica după ce și-a terminat ucenicia, deoarece „nu avea chef să plătească impozitul sau să susțină Biserica”.
Faptul că veniturile din impozitul bisericesc continuă să crească în ciuda exodului se datorează tipurilor de contribuabili care aleg să rămână membri ai Bisericii.
Cei care încă plătesc impozitul bisericesc în Germania sunt „probabil persoanele cu venituri mai mari”, a spus Zareh Asatryan, profesor de economie empirică la Universitatea din Münster. „Cei care rămân vor câștiga, în mod natural, venituri mai mari din cauza inflației și a creșterii salariilor reale, și vor genera pur și simplu mai multe venituri.”
Un miracol cu o dată de expirare?
Însă creșterea continuă a veniturilor din impozitul bisericesc maschează provocări semnificative pe termen lung — și ridică întrebări cu privire la cât timp poate dura această tendință.
Deși aceste venituri sunt în creștere, ele sunt „relativ lente” și „nu au crescut cu mult”, a afirmat Asatryan.
Creșterea veniturilor provenite din impozitul bisericesc este considerabil mai mică decât creșterea veniturilor provenite din impozitul pe venit. Veniturile statului din impozitele pe salarii și venituri au crescut cu 6,65% în 2025, a precizat Kopp, în timp ce veniturile din impozitul bisericesc au crescut cu 1,93%.
„Proiecțiile pe termen lung indică faptul că veniturile din impozitul bisericesc vor scădea semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce numărul membrilor bisericii continuă să scadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania.
Bisericile protestante se pregătesc deja pentru scăderea veniturilor lor „prin procese de planificare pe termen lung”, a spus purtătorul de cuvânt. „Fără acest sistem, activitatea religioasă, socială și caritabilă a bisericii nu ar fi posibilă la scara actuală.”
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
