Membrii NATO ar trebui să pregătească un răspuns ferm la un eventual atac „hibrid” mortal din partea Rusiei, a declarat ministrul polonez al Afacerilor Externe, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la intensificarea campaniei de sabotaj a Moscovei pe teritoriul european, relatează Financial Times.
Radoslaw Sikorski a declarat pentru sursa citată că probabilitatea ca cineva să fie ucis crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. Totuși, el a recunoscut că Alianța va trebui să ia o „decizie” cu privire la modul în care să răspundă.
„Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale . . . este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”.
„Când vom ajunge la concluzia că rușii au mers prea departe? Pentru că este vorba de o concluzie. Știți, nu există o definiție convenită în prealabil”.
Sikorski a refuzat să ofere detalii cu privire la modul în care NATO ar trebui să riposteze în cazul unui deces, dar a menționat că Polonia și Estonia au invocat Articolul 4 al Alianței — o solicitare de consultări la nivel înalt — în urma încălcărilor spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar fi necesare măsuri suplimentare.
Articolul 5 al NATO, clauza de apărare reciprocă, poate fi invocat în cazul în care un stat membru este supus unui atac armat. Acesta a fost invocat o singură dată, de către SUA, în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, comise de Al-Qaida.
Polonia și țările vecine sunt îngrijorate de numărul tot mai mare de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj îndreptate împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul acordat Ucrainei.
În luna iulie, o rachetă de croazieră rusă de tip Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei.
Reprezentanți ai cinci agenții de informații europene au declarat pentru FT că agenți ruși aveau ca țintă asasinarea unor înalți responsabili din cadrul unor companii europene din domeniul apărării.
Serviciile de informații germane au avertizat recent că „războiul din umbră” al Rusiei intra într-o nouă fază, potențial mortală. Luna trecută, Berlinul a acuzat Moscova că a orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle în luna august. Dispozitivul exploziv, care părea să vizeze un avion de marfă ucrainean, nu a explodat.
Sikorski a făcut apel la aliații europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului prin închiderea consulatelor ruse, împiedicând diplomații de la Moscova să călătorească liber în țările în care sunt acreditați și reducând în general numărul diplomaților ruși, așa cum a procedat Polonia.
„Eu nu mai am consulate, dar alții încă mai au”.
Sikorski a afirmat că toți cetățenii ruși care intră în UE ar trebui să fie obligați să dețină un pașaport biometric, pentru a împiedica agenții secreți să călătorească sub identități false. De asemenea, ministrul a susținut apelurile privind reducerea numărului de vize turistice ale UE eliberate cetățenilor ruși. Anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize.
„În timp ce urmărim aceste videoclipuri cu podurile din Kiev bombardate cu bombe incendiare și . . . copii morți scoși din blocuri de locuințe, să aud că turiștii ruși își etalează bogăția [în Europa] — asta mă deranjează profund”.
Anchetatorii germani consideră că unul dintre bărbații responsabili de atacul de la aeroportul Leipzig/Halle era un cetățean belarus cu pașaport rus, care a intrat în Germania cu o viză de turist.
Miniștrii de externe ai UE vor discuta, luni, în cadrul unei reuniuni care va avea loc la Luxemburg, despre restricțiile la nivelul întregii Uniuni privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții privind vizele turistice.
Sikorski a făcut apel la toate celelalte țări ale UE „în propriul lor interes” să atragă atenția asupra responsabilității Rusiei pentru atacurile hibride atunci când dispun de dovezi suficiente. Întrebat de ce unele țări ar putea fi reticente să facă acest lucru, el a răspuns: „Nu doresc să comentez despre alții. Fiecare are propria sa politică”.
Sikorski a făcut aceste declarații în cadrul unei vizite la Londra, unde a afirmat că va face lobby pe lângă guvernul britanic pentru ca acesta să invite Polonia la summitul G20 de la Manchester de anul viitor, în schimbul sprijinului acordat de Varșovia unei apropieri a Marii Britanii de UE. Marea Britanie va prelua președinția grupului G20, care reunește principalele economii mondiale, în 2027.
Polonia ar sprijini eforturile Marii Britanii de a se apropia de Uniune.
„Considerăm că Uniunea Europeană era mai bună și ar fi mai bună dacă Marea Britanie ar face parte din ea”, a spus el. „Și solicităm reciprocitate în ceea ce privește admiterea noastră în G20, deoarece considerăm că realizările noastre [în materie de dezvoltare economică] din ultimii 30 de ani merită recunoaștere”.
Citește și:
About the Author
