Alexandru Nazare avertizează că bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate, în condiţiile în care România va trebui să continue reducerea deficitului, să facă faţă costurilor tot mai mari ale datoriei publice şi să compenseze eliminarea granturilor din PNRR. Ministrul interimar al Finanţelor susţine că orice nouă cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă sigură de finanţare.
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine că România trebuie să continue consolidarea fiscală şi să evite asumarea unor angajamente bugetare nesustenabile, care ar putea anula rezultatele obţinute în ultimul an. Oficialul avertizează că disciplina financiară este esenţială atât pentru reducerea deficitului, cât şi pentru protejarea ratingului de ţară şi evitarea unor blocaje economice.
Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Nazare a explicat care sunt principalele provocări financiare ale României şi de ce măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare trebuie continuate.
„Ar fi o greşeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reuşit să corectăm cu atât de mult efort. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a avertizat ministrul.
Deficitul bugetar a scăzut, dar presiunile financiare rămân ridicate
Potrivit lui Alexandru Nazare, România a făcut paşi importanţi în corectarea dezechilibrelor bugetare, iar deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.
Ministrul a afirmat că, în primele opt luni din 2026, deficitul bugetar calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Diferenţa reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de acesta.
Nazare susţine că rezultatele au fost obţinute prin controlul cheltuielilor şi aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, însă avertizează că acestea nu trebuie considerate definitive.
„Rezultatele au fost obţinute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor şi a unor măsuri de consolidare asumate şi aplicate cu rigoare”, a afirmat ministrul.
Acesta a atras atenţia şi asupra creşterii datoriei publice, care ar fi ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârşitul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei.
În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025, potrivit cifrelor prezentate de Nazare. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
Ministrul a subliniat că aceste sume reduc resursele disponibile pentru finanţarea investiţiilor şi a serviciilor publice.
Reducerea deficitului, un pas necesar, dar nu o victorie
Obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă Nazare consideră că atingerea acestei ţinte nu înseamnă încheierea procesului de ajustare fiscală.
„Este un pas necesar, dar nu o victorie”, a transmis ministrul, explicând că deficitul ar rămâne la un nivel dublu faţă de pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene.
Potrivit acestuia, presiunile asupra bugetului vor continua şi în 2027, când România va trebui să gestioneze costurile datoriei publice, obligaţiile financiare restante şi aşteptările sociale, în condiţiile eliminării granturilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Nazare a susţinut că rezultatele obţinute până în prezent trebuie protejate, iar deciziile bugetare trebuie să ţină cont de capacitatea reală a statului de a-şi finanţa angajamentele.
Bugetul pentru 2027, un test major de responsabilitate
Ministrul interimar al Finanţelor consideră că bugetul pentru anul viitor trebuie construit pe estimări realiste privind veniturile, priorităţi clare şi cheltuieli sustenabile.
„Nu ne putem permite să repetăm greşeala de a transforma aşteptările nerealiste în obligaţii bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanţarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoţit de o întrebare simplă: care este sursa de finanţare?”, a afirmat Nazare.
Acesta a insistat asupra necesităţii ca fiecare cheltuială permanentă să aibă o sursă permanentă de finanţare, pentru ca statul să evite acumularea unor noi dezechilibre.
În opinia sa, România nu se află încă într-o etapă în care poate relansa economia fără constrângeri, ci trebuie să continue procesul de stabilizare financiară şi corectare a dezechilibrelor.
Nazare avertizează asupra riscurilor pentru ratingul de ţară
Un alt obiectiv important este protejarea ratingului suveran al României şi menţinerea ţării în categoria investiţională, în afara categoriei speculative, cunoscută drept „junk”.
Nazare a afirmat că încrederea creditorilor externi este fragilă, iar deteriorarea percepţiei asupra finanţelor publice ar putea creşte costurile de împrumut şi ar putea afecta investiţiile.
„Fără credibilitate, finanţarea devine mai scumpă, investiţiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetăţenilor şi costurilor zilnice creşte”, a explicat ministrul.
Acesta a menţionat că prima evaluare de rating din ianuarie este aşteptată din partea agenţiei Fitch şi a avertizat că un derapaj semnificativ ar putea determina şi alte agenţii să reevalueze situaţia României.
Sprijin pentru populaţie, fără noi dezechilibre bugetare
Alexandru Nazare susţine că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat printr-un control responsabil al cheltuielilor, îmbunătăţirea colectării veniturilor şi prioritizarea investiţiilor care contribuie la creşterea productivităţii.
Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu trebuie să blocheze dezvoltarea economică şi nici să afecteze capacitatea statului de a proteja populaţia în faţa unor şocuri economice.
În acelaşi timp, el consideră că măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcţionate şi însoţite de surse de finanţare sustenabile, pentru a nu genera noi dezechilibre.
Nazare a invocat şi creşterea investiţiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, despre care spune că evidenţiază importanţa fondurilor europene pentru susţinerea economiei într-o perioadă în care consumul şi producţia sunt sub presiune.
În concluzie, ministrul susţine că România trebuie să menţină echilibrul dintre reducerea deficitului şi susţinerea dezvoltării economice.
„România nu trebuie să aleagă între creştere şi responsabilitate. Dar pentru a avea o creştere cu adevărat sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o ţară credibilă, riguroasă şi capabilă să îşi rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele”, a transmis Alexandru Nazare.
Editor : C.A.
About the Author
