Președintele României a depus, sâmbătă, o coroană de flori la monumentul din Piața Universității dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990. În 2026 se împlinesc 36 de ani de la unul dintre cele mai controversate episoade ale perioadei de tranziție de după căderea regimului comunist.
ACTUALIZARE 10:40: Nicușor Dan a criticat, într-un mesaj postat pe X, lipsa unui verdict clar din partea Justiției la peste trei decenii de la unul dintre cele mai controversate episoade ale perioadei de tranziție de după căderea regimului comunist. Acesta punctat lipsa verdictului rămâne o pată de nepermis și o restranță care trebuie rezolvată.
„Lipsa unui verdict clar din partea Justiției, la peste trei decenii și jumătate, rămâne o pată de nepermis și o restanță care trebuie rezolvată. Sănătatea morală și solidaritatea unei națiuni se fundamentează și pe înfăptuirea actului de justiție”, susține președintele României.
De asemenea, acesta a precizat că „o democrație matură nu se teme de propriul trecut, oricât de sumbru sau de greu de înțeles ar fi acesta. Asumarea istoriei în integralitatea ei este singura cale prin care o națiune se poate vindeca și poate privi cu demnitate spre viitor”.
Știrea inițială: Şeful statului a semnat, miercuri, decretul prin care data de 15 iunie este instituită ca Ziua Naţională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educaţia civică şi de a preveni repetarea unor astfel de atrocităţi.
Astfel, în această zi, autorităţile şi instituţiile publice, unităţile de învăţământ, mass-media şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări culturale, educative şi comemorative dedicate memoriei victimelor şi promovării valorilor democratice.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 reprezintă unul dintre cele mai controversate episoade din istoria recentă a României. După intervenţia forţelor de ordine pentru evacuarea protestatarilor din Piaţa Universităţii, mii de mineri din Valea Jiului au fost aduşi la Bucureşti. Au urmat confruntări violente, soldate cu morţi, răniţi şi numeroase arestări. Evenimentele au fost criticate atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind considerate un moment care a afectat parcursul democratic al României în primii ani de după căderea regimului comunist.
Manifestaţiile din Piaţa Universităţii, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi a preşedintelui Ion Iliescu. Acestea au început la 22 aprilie 1990 şi au devenit cunoscute sub numele de Fenomenul Piaţa Universităţii.
Editor : A.R.
