Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat vineri, de Ziua Naţională de comemorare a victimelor Holocaustului din România, că recursul la memorie şi la istorie este crucial pentru a înţelege cum au fost posibile crimele şi atrocităţile care s-au petrecut pe teritoriul ţării noastre cu concursul autorităţilor statului român şi cu complicitatea celor care au rămas indiferenţi.
„Aducem astăzi un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din România, evrei şi romi, dar şi celor provenind din alte etnii, cetăţeni români, care au pierdut din cauza unor ideologii şi politici totalitare. Recursul la memorie şi la istorie este crucial pentru a înţelege cum au fost posibile crimele şi atrocităţile care s-au petrecut pe teritoriul ţării noastre cu concursul autorităţilor statului român şi cu complicitatea celor care au rămas indiferenţi, neavând curajul să se revolte împotriva violenţei şi nedreptăţii la care erau supuşi semenii lor. Din fericire, există martori, supravieţuitorii Holocaustului, există mărturii care ne aduc mai aproape de adevărul istoric, ajutându-ne să reflectăm cu onestitate asupra acestuia. Este important să conştientizăm că, pe lângă Holocaustul la nivel european, fenomen care a dus la persecutarea şi exterminarea a aproximativ şase milioane de evrei şi romi, a existat, din păcate, şi Holocaustul din România cu istoria, victimele, supravieţuitorii şi responsabilii săi”, a subliniat şeful statului, în mesajul de la ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, transmis de consilierul de stat Cristian Roşu.
În mesaj, preşedintele României accentuează că „această zi ne aminteşte că asumarea şi cunoaşterea acestei pagini dureroase din propria istorie sunt esenţiale pentru respectarea demnităţii umane şi pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete”.
„În fiecare an, la 9 octombrie, România comemorează victimele Holocaustului, păstrând vie memoria evreilor şi a romilor, care, între anii 1938 şi 1944, au fost supuşi persecuţiilor, pogromurilor, deportărilor în Transnistria şi execuţiilor de către autorităţile române în teritoriile aflate sub administraţie românească. (…) În actuala perioadă pe care o traversăm, cu schimbări majore, rapide, care generează incertitudini şi temeri pentru viitor, avem cu toţii o mare responsabilitate să reacţionăm cu înţelepciune şi luciditate pentru a nu lăsa ca ura, discriminarea de orice fel şi antisemitismul să prindă din nou rădăcini. Astăzi, memoria Holocaustului este parte a identităţii naţionale şi europene, am învăţat cu toţii, prin cea mai tragică experienţă a secolului XX, că pacea, libertatea şi democraţia nu sunt garantate pentru totdeauna, ci trebuie apărate cu fiecare generaţie. Memoria trecutului ne obligă pe toţi să transformăm lecţiile istoriei în responsabilitate, iar responsabilitatea în solidaritate şi speranţă”, a mai transmis Nicuşor Dan.
Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului
În data de 9 octombrie 1941 începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni şi femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria.
Potrivit Institutului Elie Wiesel, imaginea de ansamblu a atrocităţilor arată că peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană au murit, prin foc, frig, foame sau boli, şi 11.000 de romi au fost exterminaţi în Transnistria de autorităţile române, din cauza politicii rasiale a regimului Antonescu.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc.
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
