Egiptul va doborî două recorduri până la finalul anului: pentru numărul de turiști care vizitează țara și pentru numărul de deținuți politici care zac în închisori. Cei mai mulți străini care vizitează piramidele sau petrec câteva zile într-o stațiune turistică de la Marea Roșie stau prea puțin ca să observe cum regimul președintelui Abdel Fattah el-Sisi conduce țara prin represiune, propagandă, inducerea fricii și cultul personalității, se arată într-o investigație The Insider.
Până nu demult, Siria era țara cu cei mai mulți deținuți politici, însă după căderea regimului lui Assad și eliberarea a zeci de mii de „prizonieri de conștiință” sirieni, Egiptul a trecut pe primul loc în acest clasament, depășind chiar și țări precum Myanmar sau Iran.
La începutul anului 2011, după izbucnirea protestelor din timpul primăverii arabe, el-Sisi era unul dintre generalii care au condus eforturile de reprimare a revoltei. La acea vreme, puțini jurnaliști din Occident îi auziseră numele.
El nu a reușit să îndeplinească sarcina care îi fusese atribuită de președintele egiptean de la acea vreme, Hosni Mubarak, iar revoluția a dus la căderea regimului și primele alegeri prezidențiale democratice din istoria Egiptului.
Câștigătorul alegerilor, Mohamed Morsi, candidatul islamist din partea Frăției Musulmane, l-a numit pe el-Sisi în rolul de comandant-șef al armatei egiptene.
Doar doi ani mai târziu, el-Sisi l-a „răsplătit” pe Morsi pentru încrederea acordată prin înlăturarea sa de la putere și trimiterea sa după gratii. Lista acuzațiilor la adresa lui Morsi era foarte lungă, însă una dintre acuzații era chiar trădarea.
Primul și singurul președinte al Egiptului ales în mod democratic a murit la închisoare în 2019.
El-Sisi a condus țara prin propagandă, reprimarea opoziției și violență
El-Sisi, care i-a luat locul lui Morsi la scurt timp după înlăturarea sa de la putere, s-a prezentat drept salvatorul națiunii.
Liderul egiptean a salvat țara de teroriștii islamiști care l-au ajutat pe Morsi să ajungă la putere – așa a prezentat situația comandamentul militar. De atunci, el-Sisi a condus țara prin propagandă, reprimarea opoziției și violență, potrivit The Insider.
După ce Morsi și oamenii din anturajul său au fost reținuți de soldații aflați sub comanda lui el-Sisi, televiziunea de stat a prezentat imagini cu arestarea înalților oficiali ai Egiptului și a susținătorilor lor, însoțite de mesajul: „Egiptul luptă contra terorismului.”
Președintele dat jos de la putere a fost declarat un agent al grupărilor Hamas și Hezbollah, iar susținătorii lui, care au început să protesteze în Piața Rabaa de la Cairo, au fost catalogați drept complici ai teroriștilor.
Pe data de 14 august 2013, armata egipteană a distrus tabăra protestatarilor cu o brutalitate extremă. Soldații au deschis focul cu armele automate asupra protestatarilor care dormeau în tabăra ridicată în mijlocul pieței.
Apoi, au fost trimise blindate și buldozere ca să distrugă toate corturile. Cel puțin 817 oameni au murit în acea zi; autoritățile egiptene au recunoscut moartea a 638 de persoane.
Mii de protestatari au fost închiși, iar alte zeci de mii li s-au alăturat mai târziu, după ce au fost reținuți în timpul raidurilor lansate asupra sediilor partidului de opoziție, a apartamentelor și moscheilor.
Egiptul are între 50.000 și 70.000 de deținuți politici
Cei mai mulți dintre cei arestați în urmă cu 13 ani au rămas până acum în spatele gratiilor, iar mulți dintre ei nici nu au fost judecați încă. Susținătorii lui Morsi arestați în vara și toamna anului 2013 formează principalul grup de prizonieri care a propulsat Egiptul cel mai mult în clasamentul țărilor cu cei mai mulți deținuți politici.
În fiecare an, sute de noi prizonieri ajung după gratii, fiind desemnați extremiști religioși și acuzați pe nedrept de terorism și spionaj de către autoritățile egiptene. Egiptul are între 50.000 și 70.000 de deținuți politici, potrivit estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului.
Nu toți deținuții politici din Egipt sunt islamiști. O parte din ei sunt membri ai mișcărilor democratice care i s-au opus lui Morsi și au organizat proteste în masă împotriva acțiunilor neconstituționale ale primului președinte egiptean ales în mod democratic.
În mod paradoxal, acțiunile unor grupuri democratice precum Mișcarea de Tineret 6 Aprilie au fost cele care i-au oferit lui el-Sisi un pretext pentru a-l aresta pe Morsi și pentru a-i lua locul în fruntea țării.
Mii de susținători ai reformelor democratice din Egipt au rămas în închisori, după ce au fost arestați pentru că au participat în activități desfășurate de partide și mișcări interzise.
Una din cele mai grave crize economice din istoria modernă a Egiptului
În propaganda de stat, președintele țării rămâne singura speranță și principala sursă de stabilitate a Egiptului. Acum, însă, el-Sisi nu mai este prezentat drept un supererou militar, ci mai degrabă ca un oficial vizionar.
Statul nu mai îndrăznește să irite poporul cu povești fantastice despre capacitățile incredibile ale președintelui țării, într-o perioadă în care Egiptul trece prin una din cele mai grave crize economice din istoria sa modernă.
El-Sisi a folosit metodele care, în mod normal, sunt rezervate celor ce sunt nemulțumiți de președinția sa – tortură, șantaj, intimidare – chiar și împotriva unor oameni care se considerau a fi asociații sau aliații președintelui, precum fostul șef al Statului Major, Sami Anan, după ce acesta a anunțat că se pregătește să candideze împotriva lui el-Sisi în 2018.
În afară de faptul că a păstrat sistemul economic format sub regimul lui Mubarak, în care armata joacă un rol esențial în multe sectoare, precum construcții, sectorul bancar, telecomunicații și asigurări, el-Sisi i-a transformat pe ofițerii săi loiali în noile elite economice ale Egiptului.
El-Sisi și cei din cercul său de apropiați înțeleg faptul că dacă va izbucni o nouă revoluție, asemănătoare celei care l-a răsturnat de la putere pe Mubarak în 2011, ei nu vor avea nicio șansă să o înăbușe.
Analiștii occidentali spun că șansele ca noi proteste în masă să se declanșeze în Egipt până la finalului anului sunt de 15-20%.
Noua capitală administrativă a Egiptului dezvăluie teama autorităților de o nouă revoluție
Următoarele alegeri prezidențiale din Egipt vor avea loc în 2030. Până atunci, el-Sisi ar urma să se mute, împreună cu guvernul, parlamentul și serviciile sale de securitate, într-un nou oraș aflat acum în construcție la 45 de kilometri de Cairo.
Felul în care a fost planificată noua capitală administrativă a Egiptului dezvăluie teama autorităților de o nouă revoluție. Regimul lui el-Sisi vrea să evite repetarea scenariului „Tahrir” din 2011, folosind în acest sens și banii obținuți de la turiștii străini.
Cele două recorduri doborâte de Egipt, pentru numărul de turiști și cel al deținuților politici, sunt interconectate. Cu cât Egiptul reușește să atragă mai mulți vizitatori, cu atât va avea mai mulți bani să cheltuie pe armata și serviciile de securitate care apără regimul lui el-Sisi.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
