Războiul din umbră atribuit Moscovei intră într-o nouă etapă, pe fondul incidentelor cu drone, al tentativelor de sabotaj și al unor confruntări tot mai riscante în apropierea teritoriului NATO. Germania a atribuit Rusiei atacul cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle, iar Danemarca a acuzat un vas de război rus că a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar. În acest context, liderii europeni discută tot mai apăsat despre necesitatea unor măsuri de descurajare mai ferme, arată Kyiv Independent într-o analiză.
Războiul din umbră atribuit Moscovei împotriva Europei devine tot mai îndrăzneț, iar statele europene se confruntă cu o întrebare dificilă: unde trebuie trasă linia și ce răspuns poate descuraja noi acțiuni fără a provoca o escaladare directă cu Rusia?
În ultimele săptămâni, incidentele au devenit mai vizibile. Rusia nu mai este acuzată doar de interferențe electorale și atacuri cibernetice. Germania a atribuit Moscovei atacul cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo ucrainean. Autoritățile germane au afirmat că există indicii potrivit cărora statul rus a furnizat know-how-ul și echipamentele necesare operațiunii.
În același timp, incursiunile dronelor în spațiul aerian al statelor NATO au devenit tot mai frecvente. La jumătatea lunii septembrie, avioane NATO au doborât în Lituania o dronă care transporta un dispozitiv exploziv, după ce aceasta a intrat în spațiul aerian al țării. Autoritățile au indicat Rusia drept posibilă origine, deși investigația privind traseul și responsabilitatea exactă a incidentului continuă.
Un alt incident a avut loc în Marea Baltică. Pe 14 septembrie, o fregată rusă a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez care efectua o operațiune de monitorizare în apele internaționale din apropierea coastelor Danemarcei. Una dintre rachete a trecut la mică distanță de aparat, potrivit autorităților daneze. Copenhaga a convocat ambasadorul rus și a calificat incidentul drept inacceptabil. Moscova a oferit o versiune diferită și a susținut că elicopterul danez a avut un comportament provocator.
Europa acuză Moscova că își intensifică operațiunile de sabotaj
Retorica occidentală s-a înăsprit pe măsură ce astfel de incidente s-au acumulat. Unii oficiali și analiști europeni susțin că termenul de „război hibrid” nu mai descrie suficient de bine ceea ce se întâmplă, deoarece acțiunile atribuite Rusiei au ajuns să includă și operațiuni fizice cu potențial de a produce victime sau pagube majore.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în septembrie că amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt „din ce în ce mai puțin hibride”, menționând atacurile cibernetice, sabotajele, incendiile provocate și incursiunile dronelor. Ea a anunțat că Uniunea Europeană are nevoie de o strategie de securitate și de un mecanism mai clar de răspuns la incidentele care se află sub pragul unei agresiuni armate, dar care amenință securitatea statelor membre.
NATO a transmis, la rândul său, că activitățile atribuite Rusiei includ sabotarea infrastructurii critice, acte de violență, provocări la frontiere, atacuri cibernetice, interferențe electronice și campanii de dezinformare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris în septembrie Rusia drept tot mai „nechibzuită” și a afirmat că atacurile hibride și incidentele cu drone pun la încercare determinarea Alianței.
De ce este dificil un răspuns european
Problema pentru Europa este că multe dintre aceste acțiuni sunt concepute să rămână sub pragul unui atac militar convențional. Un sabotaj, o operațiune cibernetică, o tentativă de incendiere sau o incursiune cu drone nu declanșează automat mecanismele de apărare colectivă ale NATO în același mod în care ar face-o un atac militar clar asupra unui stat membru.
Această zonă gri oferă spațiu pentru acțiuni de descurajare, dar și pentru incertitudine. Statele europene trebuie să decidă când un incident este suficient de grav pentru a justifica o ripostă și ce formă ar trebui să aibă aceasta.
Până acum, răspunsul european a inclus expulzări diplomatice, sancțiuni, măsuri împotriva persoanelor și organizațiilor acuzate de activități destabilizatoare, consolidarea protecției infrastructurii și sprijin militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană are deja un regim de sancțiuni destinat activităților hibride rusești. La 24 septembrie, Consiliul UE a adăugat pe listă o persoană acuzată de implicare în activități de manipulare și ingerință informațională. În total, regimul de sancțiuni vizează în prezent 81 de persoane și 20 de entități.
„Trebuie să-i facem să se gândească: s-au trezit”
Analiștii susțin însă că măsurile de până acum nu sunt neapărat suficiente pentru a descuraja Moscova. Edward Lucas, jurnalist și analist britanic de securitate, consideră că Europa trebuie să găsească modalități de a transmite Rusiei că anumite acțiuni vor avea consecințe neașteptate.
„Trebuie să-i facem pe ruși să se gândească: «Bine, la naiba, s-au trezit»”, este ideea citată în analiza privind intensificarea sabotajelor atribuite Rusiei.
Problema este că o ripostă prea puternică poate crește riscul unei escaladări, în timp ce o reacție considerată prea slabă poate să nu descurajeze viitoare operațiuni.
Ce înseamnă, de fapt, „războiul hibrid”
Conceptul de „război hibrid” se referă, în sens larg, la folosirea simultană sau succesivă a unor instrumente militare și nonmilitare pentru a exercita presiune asupra unui adversar.
În cazul Rusiei, Uniunea Europeană enumeră printre aceste activități sabotajul, perturbarea infrastructurii critice, atacurile cibernetice, manipularea informațiilor, ingerințele electorale și alte acțiuni destabilizatoare. UE afirmă că astfel de campanii s-au intensificat după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
NATO consideră, de asemenea, că aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie mai amplă îndreptată împotriva statelor membre. Alianța a început să își consolideze inclusiv măsurile de reziliență pentru infrastructura civilă, rețelele energetice, comunicații și alte servicii esențiale.
Europa se pregătește pentru mai multe incidente
Evaluările europene sugerează că presiunea nu este de așteptat să dispară în perioada următoare. Serviciul danez de informații militare a avertizat recent că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare activitățile de război hibrid împotriva Occidentului, inclusiv atacurile cibernetice și operațiunile de sabotaj.
Și alte analize de securitate indică faptul că incursiunile cu drone pot reprezenta mai mult decât simple incidente izolate. Carnegie Endowment a avertizat că Rusia ar putea folosi astfel de operațiuni pentru a testa capacitatea tehnică și instituțională a statelor NATO de a reacționa și pentru a evalua reziliența societăților europene.
În același timp, NATO susține că își păstrează capacitatea de răspuns. Mark Rutte a declarat că Alianța poate decide când și în ce mod răspunde la incidentele hibride și că riposta nu trebuie neapărat să fie publică sau simetrică.
Pentru Europa, dilema rămâne însă aceeași: cum poate fi descurajată Moscova fără ca fiecare incident să devină o nouă treaptă spre o confruntare directă între Rusia și NATO? Pe măsură ce dronele ajung în spațiul aerian aliat, sabotajele ating infrastructura europeană, iar incidentele din Marea Baltică devin mai riscante, granița dintre „războiul hibrid” și confruntarea deschisă devine tot mai greu de definit, remarcă Kyiv Independent.
Editor : C.A.
About the Author
