Două studii realizate de cercetători indieni arată că activitatea umană modifică atât habitatul, cât și modul de comunicare al monalului himalayan, o pasăre-simbol pentru regiune. Zgomotul produs de trafic și turiști determină păsările să-și ajusteze strigătele, în timp ce dezvoltarea infrastructurii și schimbările climatice le împing spre altitudini mai mari, potrivit BBC.
Monalul himalayan, un fazan originar din pădurile montane ale Himalayei, este profund legat de cultura, folclorul și identitatea regiunii. Masculul se remarcă prin penajul său spectaculos, în nuanțe de verde, albastru și cupru. Pasărea este simbolul statului indian Uttarakhand și pasărea națională a Nepalului.
Cercetările arată însă că dezvoltarea infrastructurii, turismul și zgomotul tot mai intens exercită o presiune tot mai mare asupra speciei. Habitatul său se restrânge, iar păsările își modifică strigătele pentru a putea comunica în mediile dominate de zgomotul produs de oameni.
Monalul, împins spre altitudini mai mari
Cercetătorii din Uttarakhand au realizat două studii separate, desfășurate pe parcursul a cinci ani, pentru a analiza principalele amenințări la adresa monalului himalayan.
Unul dintre studii a arătat că păsările sunt nevoite să se retragă spre altitudini mai mari, pe măsură ce habitatele lor naturale din pajiștile alpine de deasupra limitei pădurii devin tot mai aglomerate din cauza activității umane.
Cel de-al doilea studiu a evidențiat modificări ale comportamentului vocal al păsărilor. Monalii din zonele zgomotoase emit strigăte cu frecvențe mai ridicate, ceea ce îi poate ajuta să se facă auziți peste zgomotul produs de trafic și de turiști.
„Aceste două studii constituie un avertisment util pentru alte specii mai vulnerabile – dacă monalul este forțat să-și schimbe atât vocea, cât și locul de ședere, cum reacționează speciile mai sensibile?”, spune Vishal Singh, specialist în mediu, care lucrează pe probleme de ecologie și climă în Himalaya.
Un indicator al sănătății ecosistemului
Dr. Rajeev Lochan, cercetătorul principal al ambelor studii, a declarat pentru BBC că echipa a ales monalul deoarece specia are o arie de răspândire relativ restrânsă și se deplasează sezonier între zonele montane joase și regiunile alpine de mare altitudine.
Potrivit cercetătorului, acest comportament face din monal un posibil indicator al stării ecosistemelor din nord-vestul Himalayei.
„Dacă specia se confruntă cu probleme în acest peisaj specific, ar putea exista posibilitatea ca perturbările ecologice să afecteze și alte păsări”, a spus Lochan.
Cercetătorii consideră că monalul poate oferi indicii importante despre starea de sănătate a ecosistemelor fragile din Himalaya, aflate sub presiunea turismului nereglementat și a urbanizării.
Turismul schimbă peisajul
Regiunea a atras de mult timp turiști, drumeți și cercetători datorită peisajelor și biodiversității sale. În ultimul deceniu însă, extinderea rapidă a infrastructurii a făcut ca tot mai multe zone să devină accesibile.
Creșterea numărului de vizitatori a dus la intensificarea perturbărilor asupra faunei sălbatice. La acestea se adaugă presiunile exercitate de dezvoltarea urbană și de schimbările climatice, care reprezintă o amenințare suplimentară pentru biodiversitatea regiunii.
„Există mulți factori în joc, dar, la un nivel mai larg, problema este că dezvoltarea economică a regiunii nu este aliniată la integritatea sa ecologică”, a afirmat Singh.
Schimbările climatice ar putea restrânge habitatul până în 2100
Potrivit primului studiu, schimbările climatice ar putea continua să reducă și să destabilizeze habitatul potrivit pentru monal în regiunea Himalayei indiene până în 2100, în mai multe scenarii climatice.
În prezent, păsările se găsesc și în pajiștile alpine situate la altitudini mari, deasupra limitei pădurilor. Aceste zone reprezintă unele dintre cele mai importante habitate sezoniere de pășunat și sunt caracterizate printr-o biodiversitate ridicată.
Cercetătorii au modelat modul în care schimbările climatice ar putea modifica habitatul adecvat pentru monal în statele indiene Uttarakhand și Himachal Pradesh. Analiza s-a bazat pe modele climatice globale și scenarii de emisii utilizate în evaluările Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul științific al ONU dedicat climei.
„Aceste păsări se deplasează acum încet în sus pe Himalaya, pe măsură ce zăpada se topește și vegetația crește, făcând zona accesibilă pentru ele. Oricum, ele sunt împinse în sus, deoarece habitatele lor naturale din pajiștile alpine sunt invadate de oameni”, a spus Lochan.
Modelarea pornește de la premisa că monalul va avea și în viitor nevoie de condiții climatice similare celor existente în prezent în pajiștile alpine. Cercetătorii subliniază însă că această ipoteză este rezonabilă, dar nu certă.
Migrația sezonieră ar putea deveni tot mai dificilă, deoarece schimbările climatice ar putea forța păsările să se deplaseze spre altitudini mai mari și să ocupe suprafețe mai mici și mai fragmentate.
În acest scenariu, populațiile ar putea ajunge împărțite în grupuri izolate, ceea ce ar reduce șansele de reproducere între grupuri și ar crește riscul unui declin pe termen lung sau al unei dispariții locale.
Zgomotul turiștilor schimbă vocea păsărilor
Cel de-al doilea studiu, realizat de Rajeev Lochan împreună cu Dinesh Kumar Sharma și Anand Kumar, cercetători la Universitatea Hemvati Nandan Bahuguna Garhwal, s-a concentrat asupra schimbărilor comportamentale ale monalului.
Cercetătorii au desfășurat studiul în două văi din Rezervația de cerbi moscati Kedarnath, în Uttarakhand: Chopta, o zonă turistică aglomerată, cu trafic intens și numeroși vizitatori, și Madmaheshwar, o zonă în mare parte liniștită.
Echipa a înregistrat peste 700 de strigăte ale monalului în cele două locații, folosind microfoane și dispozitive de înregistrare pasive. Cercetătorii au măsurat înălțimea sunetului, durata strigătelor și nivelul zgomotului de fond timp de un an, începând din aprilie 2023.
Rezultatele au arătat că păsările din mediile zgomotoase au emis în mod constant strigăte cu frecvențe de vârf semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate în habitatele mai liniștite.
Cercetătorii au identificat modificări subtile ale înălțimii sunetelor emise de monal, care pot fi detectate de dispozitivele de înregistrare, dar care ar putea trece neobservate de urechea umană.
„Acest lucru nu înseamnă că specia a suferit o schimbare permanentă sau evolutivă a frecvenței vocale; dimpotrivă, descoperirile noastre sugerează o flexibilitate comportamentală ca răspuns la diferite medii acustice”, a explicat Lochan.
În comparație cu păsările din valea Madmaheshwar, monalii din Chopta au emis și sunete de durată mai scurtă, probabil pentru a putea fi auziți peste zgomotul de joasă frecvență generat de trafic și de afluxul de turiști.
Schimbarea cântecului poate afecta reproducerea
Sunetele emise de păsări reprezintă una dintre cele mai sofisticate forme de comunicare din lumea naturală. Modificările comportamentului vocal pot avea consecințe asupra interacțiunilor dintre indivizi și, implicit, asupra succesului reproductiv.
„Atunci când o specie trebuie să-și ridice tonul pentru a se face auzită în mijlocul agitației turistice sau să urce la altitudini mai mari pe măsură ce pajiștile devin aglomerate, acest lucru arată cum presiunea umană rescrie regulile vieții în Himalaya”, afirmă Anjal Prakash, profesor de politici publice la Universitatea FLAME și colaborator la rapoartele IPCC.
Cercetătorii subliniază însă că studiul privind modificarea vocală este unul preliminar și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceste schimbări comportamentale au efecte pe termen lung asupra populației.
Citește și: Ghețarul care a zguduit Himalaya. Ce a provocat dezastrul din Nepal și Tibet (studiu)
Lochan spune că echipa sa intenționează să extindă cercetarea și să analizeze fenomenul pe o arie mai largă și pe o perioadă mai îndelungată.
Studiile nu stabilesc în mod concludent care vor fi consecințele ecologice ale schimbărilor observate la monal. Totuși, cercetătorii consideră că rezultatele celor două cercetări oferă indicii despre presiunile tot mai mari asupra ecosistemelor din Himalaya.
„Ascultând monalul, auzim Himalaya cerând spațiu, liniște și grijă”, spune Prakash.
Editor : C.A.
About the Author
