Analizele de sânge efectuate pe 52 de astronauți indică schimbări importante în activitatea bacteriilor intestinale în timpul zborurilor spațiale. Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, în colaborare cu NASA, au descoperit că, la câteva săptămâni după intrarea în microgravitație, bacteriile încep să descompună mai multe proteine decât în mod normal, fenomen care ar putea explica apariția constipației și ar putea avea implicații inclusiv pentru pacienții de pe Pământ, arată Euronews.
Constipația este una dintre problemele frecvente cu care se confruntă astronauții, însă mecanismul exact prin care activitatea intestinală încetinește în timpul zborurilor spațiale nu este pe deplin înțeles.
O nouă cercetare realizată de Universitatea din Copenhaga, în colaborare cu NASA, oferă însă indicii despre ceea ce se întâmplă în organism după ieșirea din mediul terestru.
Cercetătorii au analizat probe de sânge prelevate de la 52 de astronauți care au petrecut perioade îndelungate la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Rezultatele sugerează că modificările din intestin apar relativ rapid după intrarea în spațiu.
La doar câteva săptămâni de la începutul misiunilor, astronauții prezentau semne că bacteriile intestinale fermentau mai multe proteine decât în mod obișnuit. Fenomenul a persistat pe durata zborurilor și a dispărut după revenirea pe Pământ.
Ce se întâmplă cu intestinul în microgravitație
În condiții normale, alimentele sunt deplasate prin sistemul digestiv prin contracții succesive ale intestinului, proces numit peristaltism.
În absența gravitației, cercetătorii presupun că deplasarea alimentelor prin intestin poate deveni mai lentă. Atunci când alimentele rămân mai mult timp în tractul digestiv, bacteriile intestinale pot consuma fibrele disponibile și pot începe să descompună proteinele.
Procesul este cunoscut drept fermentație proteică. În urma acestuia sunt produși metaboliți – molecule de dimensiuni mici care pot ajunge în sânge și se pot răspândi în organism.
Creșterea nivelului acestor metaboliți observată la astronauți susține ipoteza că microgravitația poate încetini tranzitul intestinal și poate contribui astfel la constipație.
Legătura dintre intestin și creier
Efectele fenomenului ar putea depăși însă sistemul digestiv.Unii dintre metaboliții rezultați în urma fermentației proteinelor ajung în circulația sanguină și pot avea efecte în alte zone ale organismului. Cercetătorii sunt interesați în special de axa intestin-creier, sistemul complex de comunicare dintre tractul digestiv și creier.
Studii anterioare au asociat anumiți produși ai fermentației proteinelor cu modificări ale stării de spirit și ale capacității de concentrare.
Cercetătorii subliniază că fermentația proteinelor este un proces normal, care are loc și în organismul oamenilor de pe Pământ. Nivelurile constant mai ridicate observate la astronauți sugerează însă că mediul intestinal se modifică în timpul zborului spațial.
Un studiu cu 52 de astronauți
Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât cercetările privind efectele zborurilor spațiale se bazează, de regulă, pe grupuri mici de participanți.
Noua analiză a reunit probe provenite din trei studii diferite, care au inclus în total 52 de astronauți și au acoperit mai multe misiuni desfășurate de-a lungul mai multor ani.
În ciuda diferențelor dintre misiuni și participanți, cercetătorii au identificat aceeași tendință: creșterea markerilor asociați fermentației proteinelor în timpul zborului spațial.
Pentru analiză a fost folosită o metodă numită metabolomică nețintită. În loc să urmărească doar anumite substanțe, cercetătorii au analizat o gamă largă de metaboliți prezenți în sânge și au căutat modificări asociate perioadei petrecute în spațiu.
Ce ar putea însemna pentru viitoarele misiuni
Descoperirea ar putea deveni tot mai importantă pe măsură ce agențiile spațiale pregătesc misiuni de durată mai lungă către Lună și, în viitor, către Marte.
Dacă tranzitul intestinal încetinește în timpul călătoriilor spațiale prelungite, astronauții ar putea avea nevoie de metode prin care să-și mențină activitatea digestivă.
Cercetătorii iau în calcul soluții precum creșterea aportului de fibre, utilizarea prebioticelor sau a altor intervenții menite să susțină motilitatea intestinală.
Implicațiile cercetării nu se limitează însă la explorarea spațiului. Persoanele imobilizate la pat pentru perioade îndelungate se confruntă, la rândul lor, cu un risc crescut de constipație, iar cercetătorii consideră că o combinație similară între încetinirea tranzitului intestinal și intensificarea fermentației proteinelor ar putea contribui la apariția unor probleme de sănătate.
Deocamdată, studiul oferă o posibilă explicație pentru una dintre problemele aparent banale, dar persistente, ale vieții în spațiu: atunci când organismul părăsește mediul gravitațional al Pământului, și activitatea intestinului pare să încetinească.
Citește și: 663 km/h cu hidrogen. Mașina-rachetă care a stabilit un nou record mondial
Editor : C.A.
About the Author
