Parlamentul European a avertizat luni seară asupra situației umanitare grave din Ucraina, în special din zona localității Oleșkî, și a cerut continuarea sprijinului UE pentru Kiev, pe fondul intensificării atacurilor rusești care lovesc populația civilă.
„Nu putem ignora oamenii care mor de foame în secolul al XXI-lea. Putin este noul Stalin, nu face parte din lumea civilizată şi nu poate fi un partener de discuţie pentru noi. Trebuie să fim alături de ucraineni, să dăm dovadă de solidaritate şi să ajutăm oamenii din localitatea Oleşkî”, a declarat, din partea grupului Partidului Popular European, eurodeputatul Andrzej Halicki.
Thijs Reuten, din grupul S&D, a subliniat că pe frontul din Ucraina foametea este folosită ca armă, transmite Agerpres. El s-a referit la situaţia din Kiev, unde pagubele consemnate în luna septembrie în urma atacurilor ruse le-au depăşit pe cele înregistrate până atunci de la izbucnirea războiului. În acest context, eurodeputatul olandez a lansat un apel la creşterea presiunilor internaţionale asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii contra ţării vecine.
Reprezentanta grupului Patrioţi pentru Europa, Viktoria Ferenc, a acuzat Uniunea Europeană de pasivitate faţă de ceea ce a numit „încălcarea sistemică a drepturilor omului în Ucraina”, insistând că acesteia trebuie să i se aplice criteriile de la Copenhaga la fel ca oricărei altei ţări candidate la aderare.
Potrivit eurodeputatei poloneze Malgorzata Gosiewska, din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, situaţia umanitară din Ucraina este tragică, 11 milioane de oameni având nevoie urgentă de ajutor umanitar. „Asistăm la un genocid, sunt distruse case, spitale, locuinţe şi ambulanţe. Nu mai există nicio zonă sigură, dronele ajung peste tot”, a afirmat ea.
Petras Austrevicius, membru al grupului Renew, a accentuat că „planul Kremlinului de a distruge Ucraina corespunde definiţiei genocidului”, un exemplu în acest sens fiind situaţia din localitatea Oleşnik. „După atâtea zile de război, Rusia continuă distrugerile în Ucraina. Rusia îşi intensifică atacurile şi ia tot mai mult în vizor ţinte civile. Ucraina trebuie să facă faţă iernii dure care urmează şi de aceea trebuie să ne mobilizăm. Toate activele bancare ruseşti îngheţate în UE trebuie să fie folosite pentru Ucraina”, a spus eurodeputatul lituanian.
Potrivit danezului Villy Sovndal, membru al grupului Verzilor, punctul de plecare pentru încheierea conflictului din Ucraina trebuie să fie creşterea masivă a presiunilor internaţionale asupra Moscovei, în special în contextul creşterii numărului victimelor civile în urma atacurilor ruse.
Din grupul Stângii, eurodeputata Hanna Gedin a atras la rândul său atenţia asupra situaţiei grave din Oleşnik, unde „ultimul magazin de alimente s-a închis, iar oamenii nu mai au acum nici apă curentă”.
„Situaţia umanitară din Ucraina se apropie de un punct de cotitură. Populaţia Ucrainei a scăzut de la 52 de milioane de locuitori în 1995 la cel mult 25 de milioane în prezent. Factorii de decizie din UE trebuie să recunoască faptul că strategia lor faţă de Ucraina a dat greş. Ar trebui să nu mai livrăm arme Ucrainei şi să nu îi mai cerem obiective militare nerealiste”, a afirmat Hans Neuhoff, reprezentant al grupului Europa Naţiunilor Suverane.
Uniunea Europeană şi cele 27 de state membre ale sale sunt împreună cel mai mare donator de ajutor umanitar pentru Ucraina. Finanţarea ajută persoanele din Ucraina şi pe cele care au fugit în ţările învecinate prin faptul că furnizează alimente, apă şi salubritate, asistenţă medicală, adăpost, educaţie şi asistenţă în numerar.
De asemenea, UE îşi coordonează cea mai mare operaţiune desfăşurată vreodată în cadrul mecanismului de protecţie civilă al UE, cu participarea tuturor celor 27 de ţări ale UE, precum şi cu participarea Islandei, Republicii Moldova, Macedoniei de Nord, Norvegiei, Serbiei şi Turciei.
În acest cadru, UE a furnizat aproape 160.000 de tone de asistenţă în natură, a evacuat pacienţi care aveau nevoie de tratament urgent şi a mobilizat resurse din rezervele sale rescEU, inclusiv generatoare de energie electrică, echipamente medicale şi unităţi de adăpost temporar.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a condus la un aflux de milioane de persoane care îşi caută refugiu în UE şi în Republica Moldova. La 4 martie 2022, UE a activat directiva privind protecţia temporară, cu scopul de a atenua presiunea asupra sistemelor naţionale de azil şi de a permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE. Printre aceste drepturi se numără dreptul de şedere, accesul la piaţa muncii şi la locuinţe, asistenţa socială şi medicală, precum şi accesul la educaţie şi tutela legală pentru copii.
UE a identificat fonduri de până la 17 miliarde de euro pe care statele membre le pot realoca pentru a sprijini refugiaţii din Ucraina cu nevoi urgente, cum ar fi locuinţele, educaţia, asistenţa medicală şi îngrijirea copiilor.
Editor : M.I.
About the Author
