Într-un interviu acordat emisiunii „Isa Soares Tonight” de la CNN, ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, a vorbit despre evoluția recentă de pe scena internațională ilustrată de vizita directorului CIA la Moscova, dar și despre îngrijorarea în rândul țărilor din Europa de Est cu privire la extinderea războiului pe teritoriul NATO. Șefa diplomației române a declarat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei are efecte care sunt resimțite în special la nivel regional, dar conflictul are și un impact global.
Printre subiectele abordate în cadrul interviului a fost călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova. Președintele american Donald Trump a calificat-o drept o vizită de „semi-rutină”.
Întrebată când a auzit prima dată despre deplasare și care a fost reacția sa, șefa diplomației române a subliniat faptul că SUA au îndemnat Rusia să urmeze calea către pace, iar un astfel de „contact direct” ar putea aduce Moscova la masa negocierilor. Totuși, aceasta a precizat nevoia de coordonare cu Ucraina, dar și coordonarea între liderii europeni și cei americani.
„Statele Unite au îndemnat Rusia, de ceva vreme, să urmeze calea către pace și considerăm că un contact direct ar putea fi de ajutor. În această direcție, am spus întotdeauna că, pentru a aduce Rusia la negocieri de pace într-un mod sustenabil, avem nevoie de o coordonare cu Ucraina, dar și de o coordonare între liderii europeni și cei americani. Așadar, suntem optimiști”, a afirmat Țoiu.
Cu prilejul Zilei Independenței din Republica Moldova, ministra de Externe a precizat că astăzi, 27 august, va avea o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și cu omologul său, Andrii Sibiha, la Chișinău.
„Desigur, vom fi găzduiți acolo de președinta Maia Sandu și vom avea ocazia să discutăm în continuare despre modul în care vedem calea către o pace rezilientă și sustenabilă în regiune”.
În aceeași ordine de idei, Oana Țoiu s-a declarat sigură că Washingtonul va face publice informațiile privind vizita șefului CIA „atunci când și dacă vor considera necesar să informeze publicul, partenerii și aliații, în funcție de propriile planuri în această direcție”.
„Dar pot spune că, ori de câte ori există o coordonare între lideri, ori de câte ori există o coordonare între țările care lucrează pentru pace, acest lucru crește, de asemenea, nivelul de atenție pe care Rusia îl acordă situației”.
Țoiu a afirmat că discuțiile dintre București și Kiev sunt axate pe reziliența economică, întrucât „suntem țara cu care Ucraina are cea mai prietenoasă frontieră și, de aceea, lucrăm la integrarea logistică și la dezvoltarea conexiunilor”.
„De asemenea, considerăm că, pe măsură ce se apropie iarna, este nevoie de sprijin internațional pentru această reziliență și vedem că acest lucru se întâmplă. În ceea ce privește discuțiile cu Statele Unite, există inițiativa PURL în cadrul NATO, inițiativă la care România a participat și anul trecut”.
În contextul îngrijorărilor țărilor din Europa de Est cu privire la extinderea războiului pe teritoriul NATO, ministra de Externe a fost întrebată dacă Rusia testează granițele statelor. Aceasta a remarcat o intensificare a efectelor războiului și a subliniat că România a reacționat, luând măsuri diplomatice precum închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța.
„Și considerăm că aceste incursiuni generează riscuri nu doar pentru Flancul Estic, ci trebuie să reamintim lumii că Marea Neagră și, în mod specific, portul Constanța sunt esențiale pentru lanțul global de aprovizionare cu cereale. Ori de câte ori asistăm la o perturbare a libertății de navigație și a securității în Marea Neagră, vedem că acest lucru se reflectă direct în prețurile cerealelor și alimentelor din Orientul Mijlociu și Africa.
Prin urmare, am discutat, de asemenea, cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni despre cât de important este să asigurăm protejarea securității Mării Negre, pentru a menține acest flux la nivel global și pentru a ne asigura că milioane de oameni nu vor resimți direct acest lucru, de exemplu, în ceea ce privește accesul la alimente.
Și de ce menționez acest lucru? Pentru că războiul ilegal de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei are, desigur, efecte resimțite mai ales la nivel regional, dar are și un impact global. Suprapunerea acestuia cu criza energetică, provocările din Orientul Mijlociu și situația din Strâmtoarea Ormuz ar putea avea un efect semnificativ asupra prețurilor resimțite și în alte regiuni. Acesta este motivul pentru care suntem recunoscători pentru sprijinul aliaților în asigurarea securității pe Flancul Estic și în Marea Neagră. Statele Unite sunt un partener de încredere în această direcție, la fel ca partenerii noștri europeni din cadrul NATO”.
În final, șefa diplomației române a precizat că principalul scop al României și al Alianței Nord-Atlantice este protejarea cetățenilor și „contribuția la o cale către o pace sustenabilă la graniță”. Aceasta a amintit și de declarația finală a summitului de la NATO, în care Articolul 5 a fost reafirmat.
„La Summitul de la Ankara, în declarația finală, Articolul 5 a fost reafirmat, dar, mai mult decât atât sau, în egală măsură, ceea ce este foarte important este decizia clară pe care am luat-o în România, precum și deciziile luate de ceilalți aliați de a crește investițiile pe care le facem în bugetele noastre de apărare, pentru a ne asigura că suntem suficient de rezilienți, dar și că există un element de descurajare care va împiedica NATO să fie provocată”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
