Nu a existat îndoială cu privire la vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova. Nu s-a încercat acest lucru pe ascuns și, în câteva ore, au fost dezvăluite detalii: transmisese un avertisment Rusiei să nu atace țările NATO; comunicase o evaluare „sumbră” a stării războiului împotriva Ucrainei și îl îndemnase pe Vladimir Putin să încheie un acord pentru a pune capăt luptelor, scrie reputatul jurnalist și expert în apărare Mark Urban în The Times.
Mesaje contradictorii despre ce s-ar putea ivi la orizont
„Ne aflăm într-o situație foarte periculoasă”, a atras atenția Lord Ricketts, consilierul britanic pentru securitate națională între 2010 și 2012, despre potențialul unei escaladări a tensiunilor cu Rusia. „A-l trimite [pe Ratcliffe] acolo într-un mod care trebuia să devină public a fost în sine un semnal, un avertisment.”
Cea mai notabilă vizită anterioară de acest fel, a lui William Burns, directorul CIA în timpul președintelui Joe Biden, în 2021, nu a fost recunoscută public la momentul respectiv. El i-a spus președintelui rus că Statele Unite au descoperit pe deplin planul Rusiei de a invada Ucraina – deși acest lucru nu a reușit să-l descurajeze pe Putin să continue și să o facă oricum.
Tom Wright, un oficial de rang înalt al Consiliului Național de Securitate (NSC) la momentul acelei vizite și acum cercetător senior la Institutul Brookings, consideră că un mesaj de descurajare astăzi, când eșecul Americii în Orientul Mijlociu ar putea influența opiniile de la Kremlin, este vital.
„Sperăm că ceea ce a încercat Ratcliffe să facă a fost să sublinieze angajamentul nostru de a apăra NATO, spunând că vom apăra fiecare centimetru al NATO și să insufle îndoială în mintea lui Putin că ar putea scăpa nepedepsit”, a spus el.
Deci, ce anume cred SUA că ar putea plănui Rusia? Și a făcut Ratcliffe pe cineva de la Kremlin să-și schimbe părerea?
Mesajele oamenilor de la Washington au fost contradictorii cu privire la ceea ce s-ar putea arăta la orizont. Președintele a spus că nu se așteaptă la o mișcare iminentă din partea Rusiei, dar acest lucru este de așteptat, pentru că recunoașterea oricărui astfel de lucru ar duce imediat la o întrebare ulterioară: „Ce veți face în această privință?”
Oprirea lui Ratcliffe la Riga
Oprirea lui Ratcliffe în capitala Letoniei în drum spre Moscova, precum și recentele exerciții NATO, au adus atenția asupra republicilor baltice și asupra posibilității ca Rusia să fie pe cale să lanseze un fel de operațiune directă împotriva lor. Nu există nicio îndoială că o incursiune militară într-o zonă vorbitoare de limbă rusă din Estonia sau Letonia ar putea provoca o criză gravă pentru NATO. Dar potențialele victime ale unei astfel de mișcări minimalizează cumva riscul.
„Trebuie să rămânem vigilenți, dar evaluarea amenințărilor la adresa Estoniei nu s-a schimbat”, a declarat joi ministrul de Externe al țării, Margus Tsahkna, pentru ziarul Kyiv Independent. Ca și în cazul altor actori implicați, ar putea exista motive pentru ca el să adopte această poziție în public și ar trebui să ne amintim că Volodimir Zelenski a minimalizat la rândul său în mod eronat posibilitatea unei invazii rusești în 2022, pentru că se temea că aceasta făcea parte dintr-un complot al Kremlinului de intimidare a Ucrainei.
Dar pe atunci exista o mare concentrare militară la granița sa, vizibilă pentru toți, iar astăzi nu există niciun semn că Armata rusă ar face acest lucru în regiunea baltică. În orice caz, o operațiune majoră ar putea fi problematică pentru Putin, cât timp trupele sale rămân atât de intens angajate în Ucraina.
Surse consultate de jurnalistul Mark Urban au spus că amenințarea constă mai degrabă în intensificarea acțiunilor lui Putin împotriva țărilor NATO, fie printr-o incursiune la scară mică într-o țară baltică, fie prin intensificarea atacurilor de sabotaj pe rutele de aprovizionare cu arme destinate Ucrainei. Acest lucru ar putea aduce propria criză, în special dacă se pierd vieți omenești la scară semnificativă, așa cum a existat riscul în timpul operațiunii cu drone de luna trecută de pe aeroportul din Leipzig. Moscova a negat orice implicare în incidentul din Germania, în care o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unei aeronave ucrainene folosite pentru aprovizionare militară.
Nevoia de a risca războiul pentru a-l preveni
Așadar, vizita lui Ratcliffe s-a limitat la o discuție de tipul „știm ce puneți la cale” cu Aleksandr Bortnikov, șeful serviciului de securitate FSB? Sean Wiswesser, fost ofițer superior de operațiuni al CIA și șef de secție, susține că, în urma incidentului de la Leipzig, era nevoie de mai mult. „Avem nevoie de consecințe pentru o descurajare credibilă”, a spus el. „S-ar putea să fie nevoie să riscăm războiul pentru a-l preveni.”
Surse din administrația americană au insistat joi că directorul CIA nu a mers la Moscova pentru a da avertismente. Dar, din nou, la fel ca Trump, este posibil ca oficialii să aleagă pur și simplu un limbaj neprovocator, pentru că natura publică a călătoriei lui Ratcliffe a vorbit mai tare decât cuvintele.
Wiswesser și-a petrecut întreaga viață profesională în umbră, luptând împotriva agențiilor rusești, iar acum a publicat o carte despre acestea, „Tradecraft, Tactics and Dirty Tricks”. El susține că recenta campanie de atacuri împotriva unor ținte legate de Ucraina în Europa se va intensifica probabil fără o descurajare adecvată. „Trebuie să înțelegem că serviciile de informații [rusești] sunt formate din niște bandiți, care încearcă să-l impresioneze pe șeful lor, Putin, și că vor face tot ce el le permite”, a explicat el.
Acțiuni despre care publicul nu știe
Cât despre acțiuni mai robuste, multe dintre ele ar putea rămâne neobservate. Kristi Raik, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn, Estonia, a sugerat pe rețelele sociale: „Țările europene trebuie să găsească modalități de a răspunde și de a crește costul atacurilor pentru Rusia, dar răspunsurile nu pot fi toate vizibile publicului.”
Ricketts, însă, consideră că nu există o soluție magică de acțiune sub acoperire în fața operațiunilor agresive de informații ale Rusiei. În schimb, el susține că cele mai bune răspunsuri sunt în principal diplomatice, pledând pentru „mai multe sancțiuni, mai multe acțiuni care să îi afecteze pe cei din jurul lui Putin, mai multe măsuri evidente”.
Obsesia lui Putin
Va avea misiunea de săptămâna trecută mai mult succes decât călătoria lui Burns din 2021? Fostul membru al NSC, Wright, consideră că avertismentul din 2021 a eșuat pentru că Ucraina era „balena albă a lui Putin, este obsedat”, astfel încât liderul rus nu ar fi deviat.
Evident, între timp a aflat care a fost costul acestui lucru. Wright crede că un mesaj descurajator din partea lui Ratcliffe privind țările baltice și operațiunile de sabotaj rusești ar putea avea șanse mai mari de succes. „Putin a fost întotdeauna suficient de precaut în a depăși cu adevărat linia NATO pentru că are respect pentru alianță.”
Ricketts este de acord că, în acest caz, descurajarea ar putea consta pur și simplu în alimentarea unui element de îndoială în mintea liderului rus că ar putea scăpa nepedepsit cu o mișcare mai agresivă. În acest sens, simplul fapt al vizitei lui Ratcliffe la Moscova ar fi putut deja servi scopului.
Este, de asemenea, adevărat că avertismentele din partea SUA și a Chinei l-ar fi putut abate pe Putin de la o posibilă utilizare a armelor nucleare tactice în urmă cu patru ani, într-un moment în care Armata rusă suferise o înfrângere zdrobitoare pe câmpul de luptă din regiunea Harkov. Wright, care a fost implicat în acel joc de putere, respinge sugestia că Putin ar putea lua din nou în considerare o opțiune nucleară. „Este destul de diferit acum – liniile sunt înghețate, în mare parte stagnante. Nu există aceeași utilitate militară potențială ca în 2022.”
Ironiile războiului
Pesimiștii ar putea argumenta că propriile politici ale lui Trump ar fi putut semăna îndoieli la Kremlin cu privire la poziția SUA alături de aliații europeni după orice provocare la adresa NATO și că războiul său împotriva Iranului i-ar fi putut reduce capacitatea de a face acest lucru. Călătoria lui Ratcliffe și temerile legate de imprevizibilitatea lui Trump ar putea contribui într-o oarecare măsură la remedierea acestei situații.
O sursă implicată în relațiile diplomatice dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 a declarat că „am fost expliciți cu Rusia că va fi un dezastru”.
Aceasta a dus direct, printre altele, la abandonarea neutralității Suediei și Finlandei pentru a adera la NATO. Așadar, susține sursa, „cu siguranță chiar și Rusia și-a dat seama că de fiecare dată când face așa ceva, galvanizează Europa și se întoarce împotriva ei?”.
Una dintre teribilele ironii ale acestui război, aflat acum în al cincilea an, este că, întrucât niciuna dintre părți nu a putut defini un punct final care să justifice enormele sacrificii de până acum, ambele părți și-ar putea imagina că implicarea NATO în conflict le servește scopurilor politice. Liderii occidentali au la dispoziție numeroase canale pentru a-l descuraja pe Zelenski să adopte această opinie, dar cu Rusia și Putin este o altă problemă.
Editor : Ș.R.
About the Author
