Criza migratiei din Ceuta a readus in prim-plan o intrebare care circula tot mai des la Bruxelles: devine Pedro Sanchez „Orban cel rosu” al Europei sau este doar liderul care merge impotriva curentului dominant din UE? Disputele Madridului cu partenerii europeni pe teme precum migratia, apararea, China si politica externa alimenteaza perceptia ca Spania este din ce in ce mai izolata, desi sustinatorii premierului sustin ca tara joaca rolul unei contraponderi esentiale intr-o Europa orientata tot mai mult spre dreapta, arată, într-o analiză, Euronews.
Indignarea europeana provocata de criza din Ceuta s-a mai estompat la nivel oficial, dar episodul a redeschis la Bruxelles o dezbatere mai ampla: este Pedro Sanchez pe cale sa devina ceea ce europarlamentarul danez Henrik Dahl a numit „Orbanul rosu” al Europei, un lider de stanga tot mai izolat de curentul principal al Uniunii Europene?
Eticheta este contestata, insa criza din Ceuta a devenit, pentru multi analisti, cel mai clar semn de pana acum al distantei tot mai mari dintre Madrid si o mare parte dintre partenerii sai europeni.
De ce este comparat Sanchez cu Orban
Henrik Dahl, membru al Partidului Popular European, sustine ca asemanarea nu tine de ideologie, ci de modul in care liderul spaniol este perceput la Bruxelles.
„La fel ca Orban, el este perceput ca un perturbator. Sanchez nu este pe aceeasi lungime de unda cu aproape toti ceilalti si este vazut ca un profitor si ca fiind neglijent in privinta problemelor de securitate”, a declarat Dahl.
Spre deosebire de Viktor Orban, care a blocat in repetate randuri sanctiuni, pachete de sprijin pentru Ucraina si alte decizii europene, Sanchez nu a folosit constant dreptul de veto. Totusi, mai multe pozitii ale guvernului spaniol il plaseaza adesea in afara consensului european.
China, NATO si migratia, principalele puncte de ruptura
Unul dintre cele mai sensibile dosare este relatia cu Beijingul. Spania a cerut anterior Bruxelles-ului sa reanalizeze tarifele impuse automobilelor electrice chineze, iar vizita regelui Felipe al VI-lea la Beijing, prima din ultimii 18 ani, a fost privita cu reticenta in unele capitale europene.
„In privinta Chinei, are o viziune complet diferita fata de aproape toti ceilalti. Este perceput ca cineva care nu intelege ca Beijingul transforma globalizarea intr-o arma”, a afirmat Dahl.
Un alt punct de conflict este apararea. Spania este singurul stat membru care nu a acceptat noul obiectiv NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru aparare. Madridul estimeaza pentru 2026 cheltuieli de aproximativ 2% din PIB, nivel comparabil cu alte state europene, dar insuficient din perspectiva noilor tinte stabilite de Alianta.
Cel mai mare motiv de tensiune ramane insa politica de migratie. La sfarsitul saptamanii trecute, aproximativ 72.000 de persoane din Maroc au traversat granita catre exclava spaniola Ceuta, intr-un episod care a provocat ingrijorare la nivel european.
Recenta masura de regularizare a unui numar mare de migranti aflati in situatie neregulamentara a fost criticata de mai multe guverne europene, care sustin ca astfel de politici pot crea un efect de atractie.
Ceuta si scrisoarea semnata de 22 de lideri europeni
Sambata, 22 dintre cei 27 de sefi de stat si de guvern ai UE au trimis o scrisoare comuna presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si presedintelui Consiliului European, Antonio Costa, exprimandu-si „ingrijorarea profunda” fata de incidentul din Ceuta si fata de politicile de migratie ale guvernului Sanchez.
Semnatarii au cerut coordonarea actiunilor impotriva migratiei ilegale, consolidarea frontierelor externe si evitarea politicilor care pot functiona ca factori de atractie, inclusiv regularizarea unui numar mare de migranti fara acte.
Pentru Dahl, faptul ca 22 de lideri au semnat documentul arata ca nemultumirea fata de Madrid nu reprezinta o pozitie marginala, ci una majoritara in cadrul Consiliului European.
„O palma peste fata” pentru Madrid
Economista spaniola Alicia Garcia-Herrero, care este si consilier al guvernului de la Madrid, considera ca izolarea este deja o realitate.
„Cred ca Sanchez se simte izolat de multa vreme”, a spus ea, adaugand ca rapiditatea cu care a fost redactata si semnata scrisoarea de cei 22 de lideri arata ca existau frustrari acumulate si pe alte dosare europene. „Aceasta scrisoare a fost ca o palma peste fata pentru el”, a afirmat Garcia-Herrero.
Ea avertizeaza ca tensiunile s-ar putea vedea si la summitul Consiliului European din octombrie, unde migratia va fi tema centrala.
Sustinatorii premierului resping insa categoric comparatia cu Orban si ideea ca Spania ar fi marginalizata.
Vicepresedintele Parlamentului European, Javi Lopez, europarlamentar din grupul Socialistilor si Democratilor, considera comparatia „absurda” si spune ca Spania reprezinta una dintre principalele forte de echilibru intr-o Europa orientata tot mai mult spre dreapta.
„Suntem o componenta importanta pentru asigurarea si garantarea echilibrului politic de la Bruxelles. Fara noi, ar insemna un colaps al institutiilor europene”, a declarat Lopez.
El sustine ca Sanchez ramane unul dintre cei mai influenti lideri ai stangii europene si ca Madridul a fost adesea printre primele capitale care au adoptat pozitii ferme privind razboiul din Gaza, politica SUA in Orientul Mijlociu sau reprimarea protestelor din Iran.
Potrivit lui Lopez, multe dintre aceste pozitii, initial contestate, au inceput ulterior sa castige sprijin in interiorul Uniunii Europene.
Dezbaterea ramane deschisa. Pentru criticii lui Sanchez, Ceuta confirma faptul ca Spania se indeparteaza de consensul european in materie de securitate, migratie si aparare. Pentru sustinatorii sai, Madridul nu este izolat, ci doar primul care promoveaza politici ce ar putea deveni ulterior majoritare la nivel european.
Poate tocmai de aceea premierul spaniol a rezumat, in luna martie, la un miting al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol din Soria, modul in care isi vede pozitia in Europa: „Nu suntem singuri. Suntem primii.”
Editor : C.A.
About the Author
