ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei după mai mult de 1.000 de controale asupra veniturilor și averilor persoanelor fizice, derulate în mai puțin de un an. Printre situațiile întâlnite cel mai des se numără sume în numerar a căror proveniență nu poate fi demonstrată, venituri din străinătate și bani primiți de la alte persoane fără documente justificative, potrivit unei analize EY România.
În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre pentru recuperarea sumelor datorate.
Verificările sunt realizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), structura ANAF specializată în analiza situației fiscale personale. Inspectorii pot face atât verificări documentare pentru situații punctuale, cât și controale mai ample prin care compară veniturile declarate de o persoană cu patrimoniul și situația sa fiscală.
Averile de peste 25 de milioane de euro, în atenția ANAF
O categorie distinctă urmărită de Fisc este cea a persoanelor fizice cu avere mare. Aici sunt incluși rezidenții din România a căror avere estimată depășește echivalentul în lei a 25 de milioane de euro. Pentru administrarea fiscală a acestei categorii, ANAF întocmește și actualizează Grupul persoanelor fizice cu avere mare, în care pot fi incluși și soțul sau soția, precum și rudele și afinii până la gradul al doilea.
Autoritățile fiscale dispun în prezent și de mai multe instrumente pentru identificarea diferențelor dintre veniturile declarate și patrimoniul contribuabililor, inclusiv analiza de date, verificările bazate pe risc și schimbul de informații cu administrațiile fiscale din alte state.
O parte importantă dintre neregulile descoperite în controale au legătură cu bani a căror proveniență nu a putut fi demonstrată.
Inspectorii au identificat, printre altele, depuneri de numerar în conturile personale sau în cele ale societăților în care contribuabilii dețin participații, cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social.
Au existat și contribuabili care au susținut că banii provin din venituri obținute în alte țări, însă explicațiile nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale străine.
„Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente care să ateste proveniența fondurilor și existența acestora în perioada verificată”, arată specialiștii EY.
ANAF a descoperit și venituri nedeclarate din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare, venituri realizate în străinătate și alte surse supuse impozitării.
Cele mai mari sume stabilite de Fisc: peste 23 de milioane de lei într-un singur caz
Cele mai mari creanțe fiscale suplimentare stabilite în perioada analizată au ajuns la zeci de milioane de lei pentru un singur contribuabil.
Pe primul loc se află un caz din Prahova, unde ANAF a stabilit o creanță de 23,1 milioane de lei. Urmează două controale distincte din București, în urma cărora au fost stabilite obligații de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei.
Numai în mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise de Fisc au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.
ANAF primește informații despre veniturile românilor din străinătate
Veniturile realizate peste hotare reprezintă o altă zonă urmărită de autoritățile fiscale. Potrivit analizei EY, posibilitatea ca acestea să rămână în afara verificărilor ANAF este tot mai redusă, pe fondul schimbului de informații dintre state.
Persoanele care obțin venituri din străinătate și au obligația declarării lor în România trebuie să le includă în Declarația Unică inclusiv atunci când sumele respective nu apar în informațiile precompletate de ANAF.
Fiscul a explicat că datele despre veniturile realizate în alte state pot ajunge de la autoritățile fiscale străine după expirarea termenului pentru depunerea declarației în România. Contribuabilii care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative pot primi ulterior notificări pentru clarificarea situației fiscale.
În cazul veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată de autoritățile fiscale, legislația prevede, începând cu 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități.
Editor : A.D.
About the Author
