Peste jumătate dintre angajații din sectorul public cred că unele concursuri pentru ocuparea posturilor la stat sunt organizate doar formal, iar rezultatul este cunoscut dinainte. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP pe 2.169 de bugetari, 54,7% dintre respondenți spun că asemenea situații apar uneori sau frecvent. Studiul mai arată că 66,2% resimt, într-o anumită măsură, o presiune care îi determină pe angajați să evite exprimarea deschisă a opiniilor la serviciu.
Dintre bugetarii chestionați, 34,4% spun că se întâmplă „uneori” ca unele concursuri să fie organizate doar formal, cu rezultatul cunoscut dinainte, iar 20,3% consideră că asemenea situații apar „frecvent”. În schimb, 26,6% afirmă categoric că nu există concursuri de acest tip.
„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre angajații chestionați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Angajații cu vechime privesc mai critic concursurile
Percepția diferă în funcție de vechimea în sectorul public. Dintre angajații cu peste 25 de ani de experiență, 35,9% spun că întâlnesc „uneori” concursuri al căror rezultat este cunoscut dinainte, iar 22,7% afirmă că fenomenul apare frecvent.
În rândul angajaților cu mai puțin de patru ani vechime, 29,9% spun că nu există concursuri de fațadă. Procentul scade la 23,8% în cazul celor care lucrează în sistem de peste 25 de ani.
Diferențe apar și în funcție de venituri. Dintre bugetarii care câștigă peste 9.000 de lei, 33,9% spun că nu au observat asemenea situații, comparativ cu 24,9% dintre cei cu venituri mai mici de 5.000 de lei.
Sondajul arată și că o mare parte dintre angajații statului evită să vorbească deschis despre ceea ce se întâmplă în instituțiile în care lucrează, de teama unor consecințe profesionale.
Astfel, 21,7% dintre respondenți spun că angajații evită „în foarte mare măsură” să își exprime opiniile, iar 20% afirmă că acest lucru se întâmplă „în mare măsură”. Alți 24,5% resimt această presiune „într-o anumită măsură”.
În total, 66,2% dintre bugetarii chestionați indică existența unei forme de autocenzură profesională. Numai 11,8% spun că o asemenea problemă nu există deloc.
„Autocenzura profesională completează tabloul. O parte dintre bugetari spun că angajații evită «în foarte mare măsură» să spună deschis ce cred, de teama consecințelor profesionale, iar o altă parte spune «în mare măsură». Adunate cu răspunsurile celor care spun «într-o anumită măsură», rezultă că 66,2% din eșantion simte, la un nivel sau altul, o presiune reală asupra libertății de exprimare la locul de muncă”, a afirmat președintele APSAP.
Majoritatea respondenților cred că administrația s-a îmbunătățit
În pofida neîncrederii privind recrutarea și a nivelului ridicat de autocenzură, 57,4% dintre respondenți consideră că administrația publică a evoluat pozitiv în ultimii cinci ani.
Dintre aceștia, 45,6% cred că administrația s-a îmbunătățit ușor, iar 11,8% spun că îmbunătățirea a fost semnificativă. Alți 28,4% consideră că situația a rămas aproximativ la fel, în timp ce 14% percep o deteriorare.
Opiniile sunt apropiate între personalul de conducere și cel de execuție. O îmbunătățire ușoară a fost observată de 46,6% dintre persoanele aflate în funcții de conducere și de 45,5% dintre angajații de execuție.
Percepția este diferită atunci când bugetarii sunt întrebați despre reorganizările din propriile instituții. Un procent de 35,3% spune că nu a existat nicio reorganizare reală, iar 37,5% consideră că măsurile au fost neutre și nu au schimbat activitatea de zi cu zi.
Cumulate, cele două categorii reprezintă 72,8% dintre respondenți. Numai 6,8% consideră că reorganizarea a avut un efect pozitiv și a făcut activitatea mai clară și mai eficientă.
În schimb, 20,4% afirmă că schimbările au făcut activitatea mai confuză și mai greu de gestionat. Procentul este de aproximativ trei ori mai mare decât cel al angajaților care au observat un efect pozitiv.
Studiul Centrului de Formare APSAP a analizat răspunsurile a 2.169 de angajați din sectorul public din România, colectate în perioada 19 martie-28 mai 2026.
Editor : A.D.
About the Author
