Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că modificările adoptate de Parlament la legea decarbonizării pot bloca procesarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, care includ granturi de aproximativ cinci miliarde de euro. El spune că Guvernul îi va prezenta președintelui Nicușor Dan argumentele pentru retrimiterea legii în Parlament și avertizează că plățile europene nu vor putea continua până când amendamentul contestat nu va fi eliminat.
Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic, în forma modificată anterior de Senat. Amendamentul contestat prevede că nicio capacitate de producție a energiei nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie pusă în funcțiune. Proiectul urmează să ajungă la președintele României.
După vot, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și deputatul PNL Ionel Bogdan au acuzat PSD și AUR că au modificat un angajament deja îndeplinit de România în cadrul PNRR. Pîslaru a susținut că amendamentul nu împiedică închiderea imediată a unor centrale, deoarece Guvernul anunțase deja că actualele capacități pe cărbune trebuie menținute cel puțin până după iarnă și până la intrarea în funcțiune a unor noi unități de producție.
Citește și: VIDEO Legea decarbonizării a fost adoptată. Proiectul a primit votul final în Parlament
Pîslaru: „Miza este să ne îndreptăm către președintele țării”
Ministrul interimar a afirmat că modificarea legislației afectează jalonul 114 din PNRR, pentru care România a primit deja bani prin cererea de plată numărul 2. În opinia sa, problema de „reversibilitate” poate opri aprobarea următoarelor cereri de plată.
„În ceea ce privește decarbonizarea, votul final arată că s-a adoptat ceva care nu are niciun efect și nu oprește nimic. Ideea de a nu mai închide centrale până când nu este pus altceva în loc ar fi presupus că Parlamentul își asumă că vrea să oprească ceva care era în lucru. Nu exista însă nicio intenție a Guvernului de a închide aceste centrale. Din contră, Guvernul, prin vocea prim-ministrului Ilie Bolojan, prin vocea mea și prin vocea colegilor de la Ministerul Energiei, anunțase Comisia Europeană și pregătise un studiu care vine încă de pe vremea domnului Burduja. Practic, astăzi a fost adoptat un amendament care nu face decât să strice legislația din Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care ne-a adus banii prin cererea de plată nr. 2, pentru jalonul 114. În acest moment avem deja un risc iminent ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până la soluționarea problemei de reversibilitate. Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a precizat că MIPE a transmis Comisiei Europene amendamentele înaintea votului final și a solicitat o evaluare tehnică. Potrivit acestuia, răspunsul primit arată că jalonul deja plătit este afectat, iar România riscă atât o penalitate financiară, cât și întârzieri în aprobarea cererilor viitoare.
„Noi, încă din seara zilei de alaltăieri, având pe masă această intenție de modificare a Ordonanței nr. 108, am scris Comisiei Europene. Am transmis Comisiei Europene amendamentele propuse și am întrebat cum sunt evaluate. Am primit negru pe alb răspunsul tehnic, urmând să vină și răspunsul politic. Răspunsul tehnic spune foarte clar că jalonul 114, adică acela care a fost plătit prin cererea de plată nr. 2, este afectat și că avem o problemă de reversibilitate. Este evident că vorbim despre o penalitate financiară, pentru că ni s-au acordat niște bani pe care, în urma acestei modificări, nu îi mai justificăm. În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai trebuie depuse vor fi afectate în procesul lor de depunere și de aprobare. Acest lucru este scris textual. Nu avem niciun dubiu de interpretare. Jalonul respectiv a avut o valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Poate fi vorba despre o sumă de câteva sute de milioane de euro. Nu se iau în calcul numai banii pe care îi aveai, ci se aplică un fel de coeficient pentru încălcarea regulamentului, care rămâne la latitudinea Comisiei să îl stabilească. Aș spune, deci, de la sute de milioane de euro până la nivelul indicat de prim-ministru”, a explicat acesta.
„Avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro”
Pîslaru susține că problema nu se limitează la penalitatea aferentă jalonului deja plătit. Potrivit acestuia, cererea de plată numărul 5 include două miliarde de euro din granturi și era pregătită pentru depunere, iar alte trei miliarde de euro se regăsesc în ultima cerere.
„Cererea de plată nr. 5 a fost negociată, este curată, este pregătită și trebuia doar să o depunem, după ce primim de la Consiliu ultima versiune a PNRR. În această cerere aveam două miliarde de euro în granturi curate, exact cum a fost și în cazul cererii de plată nr. 4, unde nu am avut probleme. Dacă se amână cererea de plată nr. 5 și, ulterior, este afectată și cererea de plată nr. 6, pe care ar trebui să o depunem până la 30 septembrie, România va trebui să vină și să arate cum corectează situația. În sesiunea din septembrie, Parlamentul ar trebui să revină și să modifice din nou legea, dacă vrem să mai primim vreun ban prin PNRR. Trebuie să înțelegem că, atunci când ai reversibilitate, nu poți continua mai departe procesul de plată”, a declarat acesta.
Ministrul a afirmat că, înaintea modificării legii, autoritățile estimau că România ar putea încasa aproximativ 95% dintre granturile rămase în PNRR, cu o posibilă pierdere de 200-300 de milioane de euro. După votul din Parlament, spune el, întreaga sumă rămasă este afectată de incertitudine.
„Până la discuția de astăzi, știam că avem securizate două miliarde de euro prin cererea de plată nr. 5, pentru care reformele erau deja aprobate. Mai rămâneau încă trei miliarde de euro la final. Vorbesc numai despre granturi, pentru că acestea contează cu adevărat. Estimarea era că am putea pierde între 200 și 300 de milioane de euro din cele trei miliarde finale. Asta ne-ar fi dus la o absorbție de aproximativ 95%. Acum, în acest context, avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro, din cauza reversibilității adoptate astăzi. Am un semn de întrebare în ceea ce privește posibilitatea de a mai atrage vreun ban”, a avertizat Pîslaru.
Ce se întâmplă dacă președintele retrimite legea în Parlament
Întrebat dacă soluția este ca președintele Nicușor Dan să nu promulge legea și să solicite reexaminarea acesteia, ministrul a răspuns că aceasta este „așteptarea și speranța” Guvernului.
„Președintele țării trebuie să acționeze ca ultimul bastion, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care le avem. Poziția Guvernului este și va fi să fundamenteze către Administrația Prezidențială motivele pentru care această lege nu poate să intre în vigoare și consecințele sale”, a declarat Pîslaru.
El a explicat că o eventuală promulgare nu ar duce automat la pierderea definitivă a celor cinci miliarde de euro, însă Comisia Europeană ar suspenda procesarea cererilor de plată până la corectarea legii.
„Comisia ar solicita României să vină cu măsurile prin care pune din nou în practică angajamentul din trecut. Mai întâi, Comisia va trimite o notificare prin care semnalează această reversibilitate. România va trebui să răspundă și să explice de ce s-a ajuns aici, ce va face și care sunt măsurile pe care le va adopta. Până când nu va primi un răspuns satisfăcător, Comisia nu va putea procesa cererile de plată 5 și 6. Dacă în luna noiembrie România revine la sentimente mai bune și la un nivel minim de maturitate și elimină amendamentul adoptat astăzi, teoretic, cererile de plată 5 și 6 s-ar debloca imediat, spre sfârșitul anului. Nu înseamnă că nu vom mai primi definitiv banii, ci că procesarea cererilor și plata vor fi amânate până când rezolvăm aceste probleme”, a precizat ministrul.
Pîslaru a respins argumentul potrivit căruia amendamentul era necesar pentru a împiedica închiderea capacităților pe cărbune înainte de apariția unor alternative. El a invocat studiul de adecvanță realizat de Transelectrica, potrivit căruia cel puțin o parte dintre grupuri trebuie păstrate până după iarnă și până la finalizarea centralei de la Mintia.
„Potrivit studiului de adecvanță, Guvernul, prin Transelectrica și prin studiul respectiv, spune că, până când nu este finalizată cel puțin Mintia, deci până când nu avem capacitate suplimentară, nu avem cum să închidem un grup mare de 330 MW. Studiul mai spune un lucru foarte important: este nevoie să trecem peste iarnă, pentru că sursele dependente de starea vremii nu oferă energie în bandă, iar atunci este nevoie de cărbune. Practic, Guvernul a prezentat argumentele clare pentru care nu mai putem închide alte grupuri, cel puțin până când nu trecem de iarna următoare. Evident, termenul coincide și cu finalizarea centralei de la Mintia și intrarea acesteia în producție”, a explicat ministrul.
Ionel Bogdan: „Am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților”
Deputatul Ionel Bogdan, președintele PNL Maramureș, a declarat că liberalii nu au susținut forma finală a legii, deoarece amendamentele modifică angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
„Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar din cauza unei singure legi, legea decarbonizării. Partidul Național Liberal nu a votat acest proiect de lege. Nu pentru că nu și-ar fi dorit să îl voteze, ci pentru că a fost modificat substanțial prin niște amendamente care schimbă, practic, ceea ce România și-a asumat în fața Comisiei Europene. Astăzi am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților, un concurs de populism între PSD și AUR, pe amendamente la legi care pot aduce beneficii României sau, dimpotrivă, pot aduce prejudicii foarte mari României”, a declarat Ionel Bogdan.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene urmează să transmită Comisiei Europene forma finală adoptată de Parlament și să înainteze Administrației Prezidențiale argumentele prin care solicită ca legea să nu fie promulgată în forma actuală.
Editor : A.D.
About the Author
