Ziua de muncă de 12 ore ar putea fi introdusă în Germania, care ia în calcul și condiții mai dure pentru muncitorii străini, printre care înăsprirea examenelor de limbă și reducerea numărului de posturi disponibile pentru această categorie, scrie publicația Blic.
Printre măsurile care se iau în calcul se numără posibilitatea legală de a munci până la 12 ore pe zi, reducerea la jumătate a contingentelor anuale pentru statele din Balcanii de Vest și introducerea unor cerințe mult mai exigente la testarea cunoștințelor de limbă germană.
Modelul propus implică și calcularea orelor de lucru săptămânal, ceea ce înseamnă că angajații ar putea lucra mai mult în anumite zile și mai puțin în altele, sau ar putea avea mai multe zile libere.
În prezent, legislația din Germania limitează în mod obișnuit ziua de muncă la opt ore, cu posibilitatea extinderii temporare la zece ore numai dacă orele suplimentare sunt compensate prin perioade de repaus corespunzătoare.
Noua schemă ar permite angajatorilor să utilizeze ture de până la 12 ore în perioadele aglomerate, angajații urmând să primească în schimb zile libere suplimentare sau ture scurtate în restul săptămânii.
În timp ce mediul de afaceri susține măsura argumentând că flexibilitatea este esențială pentru menținerea competitivității industriale, sindicatele trag un semnal de alarmă categoric.
Sindicatele avertizează că suprasolicitarea fizică poate afecta grav sănătatea angajaților și echilibrul dintre carieră și viața de familie
Reprezentanții lucrătorilor avertizează că suprasolicitarea fizică poate afecta grav sănătatea angajaților și echilibrul dintre carieră și viața de familie, subliniind totodată un detaliu critic: orele comasate într-o tură extinsă nu garantează în mod automat venituri salariale mai mari la final de lună.
În paralel cu relaxarea programului intern, autoritățile intenționează să taie la jumătate numărul de vize acordate prin facilitățile speciale destinate forței de muncă din proximitate.
Începând cu ianuarie 2027, cota anuală stabilită prin „Regula pentru Balcanii de Vest” – care asigura o cale simplificată de angajare inclusiv pentru cetățenii din Serbia – ar urma să fie redusă de la 50.000 la 25.000 de permise pe an.
Inițiativa a stârnit opoziția fermă a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție care gestionează dosarele a peste 546.000 de lucrători din acea regiune activi în Germania, dintre care mai mult de jumătate ocupă posturi calificate.
Oficialii agenției avertizează că blocarea accesului la forță de muncă externă riscă să paralizeze domenii economice deja vulnerabile, precum transporturile, logistica, sectorul hotelier și construcțiile.
Date oficiale arată că proiectele se lovesc de un deficit acut de circa 148.000 de specialiști
Germania a alocat peste 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii naționale, însă datele Institutului Economiei Germane arată că proiectele se lovesc de un deficit acut de circa 148.000 de specialiști, cele mai mari lipsuri fiind consemnate în rândul electricienilor, mecanicilor și instalatorilor de sisteme termice și de climatizare.
Cea de-a treia modificare intră în vigoare din noiembrie și vizează direct procesul de integrare a imigranților.
Examenul de limbă germană pentru imigranți (DTZ), necesar pentru obținerea nivelului B1, a dreptului de ședere permanentă și a cetățeniei, devine mai dur.
Conform noilor criterii, candidații nu vor mai putea obține certificatul lingvistic dacă ignoră sau nu promovează proba scrisă a testului, regulă aplicabilă persoanelor care urmează să susțină examinarea.
Editor : Liviu Cojan
About the Author
