În condițiile în care partidul Alternativa pentru Germania (AfD) este aproape de a prelua puterea într-un land german, oficialii federali intenționează să limiteze accesul grupării la informații clasificate, inclusiv la ceea ce este cunoscut informal drept „Oplan”, un document uriaș privind reacția țării în cazul unui atac al Rusiei asupra Europei, scrie The New York Times.
Alarmată de invazia Rusiei în Ucraina, armata germană a elaborat în 2024 un plan detaliat de 1.000 de pagini care stabilește modul de reacție în cazul unui nou atac rusesc asupra Europei de Est. Lideri de rang înalt din cele 16 landuri ale Germaniei se numără printre puținii oficiali guvernamentali care au acces la acest document clasificat, cunoscut drept „Oplan”.
În prezent, guvernul federal german se pregătește să restricționeze acest acces pentru a împiedica AfD, un partid de extremă dreapta, favorabil Moscovei, care a câștigat recent alegerile în micul land estic Saxonia-Anhalt, să consulte planul respectiv.
AfD încearcă să formeze un guvern de coaliție pentru a prelua puterea în Saxonia-Anhalt în această toamnă. Dacă reușește, liderii militari se tem că partidul ar putea transmite planul Rusiei, potrivit a trei oficiali de rang înalt familiarizați cu discuțiile.
Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului despre aceste chestiuni sensibile de stat, la fel ca alți 14 interlocutori care au detaliat eforturile suplimentare de a împiedica un guvern de land condus de AfD să acceseze secrete de stat sau să blocheze cooperarea guvernamentală.
Solicitat să comenteze, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că se evaluează ce informații legate de securitate necesită protecție, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.
Jork Herrmann, un purtător de cuvânt al AfD, a declarat: „Ar fi complet nedemocratic și imposibil de justificat în fața alegătorilor să refuzăm partidului accesul la informații de intelligence pe baza unor acuzații nefondate și imposibil de demonstrat”.
Aceste măsuri ar afecta echilibrul sistemului federalist german, conceput după Al Doilea Război Mondial pentru a partaja puterea între guvernul central și cele ale landurilor și pentru a oferi un grad de autonomie regiunilor Germaniei. În cadrul acestui sistem, fiecare land german își gestionează propriul serviciu de informații. Aceste servicii primesc o gamă largă de informații de la serviciile federale de informații.
Alte propuneri includ:
- Blocarea accesului landului Saxonia-Anhalt la informații privind manevrele subversive rusești în Europa, permițând în același timp consultarea altor informații necesare pentru prevenirea atacurilor teroriste.
- Modificarea regulilor care guvernează cooperarea între landuri, care în prezent necesită unanimitatea celor 16 guverne regionale, pentru a împiedica oficialii AfD din Saxonia-Anhalt să blocheze programele de cooperare polițienească ce implică mai multe landuri.
- Împiedicarea partidului AfD din Saxonia-Anhalt, aflat sub supraveghere la nivel federal, să acceseze dosare de informații referitoare la partid și la anchetele privind extremiștii de dreapta.
Aceste planuri amplifică o dispută în rândul germanilor cu privire la cea mai bună modalitate de a proteja sistemul democratic postbelic, conceput după înfrângerea nazismului pentru a îngreuna revenirea la putere a grupurilor extremiste.
Oficialii din guvernul condus de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, doresc să limiteze accesul AfD la informații sensibile, considerând formațiunea drept un grup extremist. Demersul urmărește, de asemenea, să îi liniștească pe aliații Germaniei, care și-au exprimat îngrijorarea profundă față de apropierea AfD de Moscova.
Aceste măsuri ar putea atrage o contestare în instanță din partea AfD; partidul a reclamat faptul că formațiunile politice tradiționale încearcă să submineze democrația, zădărnicind voința alegătorilor și limitându-i puterea în funcțiile publice.
Oficialii germani susțin că este necesară o intervenție din cauza apropierii AfD de Rusia. Liderii naționali ai partidului și-au exprimat deschis admirația pentru Vladimir Putin, liderul autoritar al Rusiei, minimalizând totodată Holocaustul și readucând în prim-plan sloganuri naziste.
Serviciul federal de informații din Germania a clasificat partidul AfD la nivel național drept „suspect de extremism”, iar filiala sa locală din Saxonia-Anhalt drept „extremistă confirmată”. Instituția a acuzat partidul că promovează o viziune rasistă și neconstituțională asupra națiunii, care, în esență, plasează minoritățile pe o poziție inferioară. Partidul neagă caracterul extremist, susținând că acuzația este motivată politic.
Îngrijorările la nivel federal au devenit și mai presante după ce AfD a obținut 44% din voturi la alegerile regionale desfășurate recent în Saxonia-Anhalt, ceea ce i-a permis să înceapă negocieri cu rivalii politici pentru formarea unui guvern local.
Deoarece mulți oficiali AfD, inclusiv unele dintre figurile marcante ale partidului din Saxonia-Anhalt, mențin legături strânse cu Moscova, liderii germani consideră aproape cert faptul că AfD ar transmite Kremlinului informații legate de amenințările rusești și de războiul din Ucraina. Înainte de alegeri, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru publicația Bild că nu ar împărtăși informații militare cu un guvern condus de AfD. „Afinitatea lor față de Putin este imposibil de trecut cu vederea”, a spus Pistorius, un lider al social-democraților de centru-stânga, partenerii de guvernare ai lui Merz.
Tensiunile dintre Moscova și Berlin se amplifică pe măsură ce războiul se prelungește, iar Germania continuă să sprijine Ucraina, atât militar, cât și diplomatic. Liderii germani au acuzat public Rusia de atacuri cibernetice, campanii de sabotaj și o tentativă recentă de a plasa bombe la bordul unor avioane de marfă pe aeroportul din Leipzig. Rusia neagă aceste acuzații.
Principalii aliați militari ai Germaniei, inclusiv Polonia și unele țări scandinave, și-au exprimat îngrijorarea față de oficialii germani cu privire la continuarea schimbului de informații legate de Rusia, temându-se că acestea ar putea fi transmise Moscovei de către un guvern regional condus de AfD, au declarat cinci oficiali.
Aceiași oficiali au precizat că Germania și-a asigurat aliații că pregătește măsuri pentru a restricționa accesul oficialilor din Saxonia-Anhalt la anumite informații sensibile de intelligence, în cazul în care AfD ar prelua puterea în acest land. Partea germană nu a specificat exact ce tipuri de informații nu vor mai fi partajate cu autoritățile regionale dacă AfD ajunge la putere, au menționat oficialii, însă au subliniat că asigurările oferite de Germania au fost convingătoare.
Guvernul federal nu intenționează să impună o interdicție generală privind schimbul de informații cu Saxonia-Anhalt, măsură care ar putea paraliza capacitatea guvernului regional de a preveni atacuri teroriste sau alte dezastre, au declarat șase oficiali.
În schimb, se intenționează limitarea accesului autorităților regionale la anumite categorii de informații, precum cele referitoare la grupări de extremă-dreapta sau la Rusia, fie doar pentru Saxonia-Anhalt, fie, pentru a respecta Constituția Germaniei, pentru toate landurile.
De asemenea, oficialii germani au discutat despre posibilitatea de a refuza accesul unui guvern condus de AfD la informații care vizează chiar partidul.
Filiala din Saxonia-Anhalt a partidului AfD se află sub supravegherea serviciilor federale de informații, inclusiv prin utilizarea unor agenți sub acoperire, din cauza clasificării sale drept formațiune cu caracter „extremist confirmat”. Oficialii germani afirmă că AfD ar putea folosi procedurile obișnuite de schimb de informații pentru a identifica acești agenți și pentru a sabota eforturile de monitorizare a partidului.
Țările europene au mai restricționat în trecut schimbul de informații cu partide de extremă-dreapta.
În Austria, în 2017, Partidul Libertății (FPÖ), de extremă-dreapta, a intrat la guvernare ca partener minoritar în executivul federal. Actualul lider al partidului, Herbert Kickl, a fost numit la conducerea Ministerului de Interne, portofoliu care, în mod tradițional, coordonează activitățile de informații interne.
Aliații Austriei, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat îngrijorarea că preluarea controlului asupra ministerului de către acesta ar putea permite extremiștilor de dreapta să acceseze anchete active de informații care îi vizau direct. Unele țări au început să restricționeze informațiile transmise părții austriece, temându-se că acestea ar putea ajunge, în cele din urmă, în posesia Rusiei. Neîncrederea a atins un punct culminant în 2019, când poliția a efectuat o percheziție la sediul principalei agenții de informații a Austriei. Un guvern ulterior a desființat complet agenția în 2021 și a reconstruit-o de la zero.
Editor : B.E.
About the Author
