Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, afirmă că are o opinie separată în ceea ce priveşte verdictul judecătorilor CCR în cazul „amendamentului FritZ”, precizând că va explica, în opinia pe care o va redacta, de ce crede că o astfel de prevedere este neconstituţională. „Nu pot argumenta în sens contrar”, a adăugat Tănăsescu.
Simina Tănăsescu a declarat, într-un interviu pentru „Cotidianul”, citat de News.ro, că decizia CCR în cazul amendamentului la Legea integrităţii cu efecte asupra mandatului de primar lui liderului USR Dominic Fritz urmează să fie adusă la la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial, în cazul acesteia existând şi „una, două, trei opinii separate”.
Preşedinta CCr a fost întrebată despre reacţia lui Dominic Fritz care spune că se va adresa CEDO considerând că legea nu se poate aplica retroactiv pentru că ar încălca articolul 15 din Constituţie, dar şi dacă a înţeles poziţia colegilor săi şi dacă este sau nu neconstituţională prevederea.
„Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista şi opinii separate care vor susţine contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a afirmat Simina Tănăsescu.
În legătură cu o posibilă influenţă asupra deciziei CCR a unei ipotetice hotărâri a CEDO în speţa Fritz, Simina Tănăsescu a spus că o astfel de hotârâre „poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii”.
„Este o opţiune la latitudinea domniei sale (n. red. – atacarea la CEDO). O hotărâre CEDO, în funcţie de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii. Asta depinde, întâi, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ajunge la aceeaşi concluzie cu cea a petiţionarului. Dacă ajunge la aceeaşi concluzie, rămâne de văzut ce măsuri de redresare ar putea stabili. Sau, dacă ajunge la concluzia că, dimpotrivă, totul e în regulă, nu vor fi impuse măsuri statului român. Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curţii. Aceste decizii ale Curţii sunt definitive şi sunt publicate în Monitorul Oficial”, a explicat Simina Tănăsescu.
Curtea Constituţională a decis că amendamentul la Legea integrităţii cu efecte asupra lui Dominic Fritz, care şi-ar putea pierde mandatul de primar, în urma deciziei definitive privind conflictul de interese, este constituţional.
Astfel, CCR precizează că dispoziţiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancţionator a conflictelor de interese/ incompatibilităţilor cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituţie.
„Reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituţie”, au decis judecătorii CCR, cu majoritate de voturi.
