Delimitarea prin lege a atribuţiilor poliţiei locale faţă de Poliţia Română, implementarea unui program de reducere a violenţei stradale, actualizarea cadrului legal pentru procesarea automatizată a abaterilor rutiere şi crearea unei structuri centrale de comunicare strategică împotriva ingerinţelor informaţionale externe, cu un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, se numără printre măsurile menţionate în programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu, la capitolul „Afaceri Interne”.
În document se precizează că urmează să fie adoptată Strategia Naţională pentru Siguranţă Internă 2027-2031, cadrul comun pentru organizare, resurse şi investiţii, cu indicatori publici de performanţă raportaţi anual.
„Reorganizăm structurile teritoriale ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră pe baza unei analize de risc actualizate anual, fără a slăbi prezenţa în mediul rural şi în localităţile mici. Restructurăm aparatul central pe baza unui audit funcţional, cu centre de servicii comune şi resurse realocate structurilor operative. Dezvoltăm statutul ţării de furnizor regional de securitate, inclusiv capacitatea de a contribui la un spaţiu Schengen mai sigur. Intensificăm cooperarea poliţienească cu partenerii strategici şi agenţiile specializate de aplicare a legii”, se notează în programul de guvernare.
Atribuții clare pentru Poliție și Jandarmerie
Potrivit documentului, vor fi stabilite atribuţii clare pentru Poliţie, Jandarmerie şi poliţia locală.
„Delimităm prin lege, împreună cu autorităţile locale, atribuţiile poliţiei locale faţă de Poliţia Română, precum şi competenţele Poliţiei şi ale Jandarmeriei, fără suprapuneri, şi integrăm funcţional poliţia locală în sistemul naţional de ordine publică. În Jandarmerie, sistemele tehnice de securitate preiau o parte din paza obiectivelor, iar personalul are dublă utilizare, pentru pază şi ordine publică. Analizăm împreună cu alte autorităţi oportunitatea transferului din portofoliul structurilor de aplicare a legii a unor activităţi nespecifice în vederea concentrării resurselor către misiunile principale care consolidează climatul de ordine şi siguranţă publică”, se punctează în programul de guvernare.
Prevenirea violenței
Prevenirea violenţei şi protecţia comunităţilor şi a mediului este un alt punct notat în document.
„Implementăm un program de reducere a violenţei stradale, consolidăm prezenţa MAI în mediul rural şi în zonele urbane marginalizate şi intensificăm prevenirea în şcoli, spaţii recreative şi online. Combatem mai eficient infracţiunile de mediu, cu accent pe fondul forestier şi deşeuri, şi întărim investigarea infracţiunilor, în cooperare cu parchetele”, se subliniază în program.
Măsuri împotriva criminalității transfrontaliere
Printre măsuri se numără şi consolidarea acţiunii împotriva grupărilor transnaţionale, traficului de droguri şi de persoane şi criminalităţii cibernetice, cu atenţie specială pentru porturile de la Marea Neagră.
„Dezvoltăm anchetele digitale şi criminalistica, investim în siguranţa online, în special a minorilor, şi întărim cooperarea internaţională. Folosim responsabil inteligenţa artificială în analiza datelor, investigaţii şi procesele administrative, conform regulilor europene, cu decizia finală la om. Consolidăm capacitatea instituţională pentru derularea investigaţiilor financiare”, potrivit documentului.
Abateri rutiere
De asemenea, se doreşte actualizarea cadrului legal pentru procesarea automatizată a abaterilor rutiere, cu semnalări de la Poliţia Rutieră, administratorii de drumuri şi participanţii la trafic, şi se operaţionalizează sistemele automate de detectare e-SIGUR.
„Introducem controlul vitezei medii, comunicăm electronic cu şoferii, căutăm finanţare sustenabilă pentru investiţii, eliberăm prin digitalizare personalul specializat pentru activitatea din trafic şi continuăm educaţia rutieră”, se punctează în document.
Totodată, un alt punct se referă la dezvoltarea monitorizării inteligente a frontierelor, aplicând măsuri compensatorii eficiente după aderarea completă la Schengen, precum şi la Pactul privind migraţia şi azilul, cu accent pe screening şi returnare rapidă.
„Urmărim frontiere sigure şi fluide pentru persoane şi mărfuri, cu respectarea drepturilor, şi un rol mai puternic al României în securitatea Mării Negre şi a spaţiului Schengen. Consolidăm capacitatea de gestionare a migraţiei legale şi ilegale prin utilizarea combinată a resurselor Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General pentru Imigrări”, se mai menţionează în programul de guvernare.
Reorganizarea IGSU
Potrivit documentului, viitorul Guvern ia în calcul şi reorganizarea structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi ale Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv) şi, cu Ministerul Sănătăţii, a ambulanţelor judeţene, comasând structurile judeţene şi punctele aeromedicale în structuri teritoriale, cu mai puţine funcţii de conducere şi cu păstrarea capacităţii de răspuns din fiecare judeţ.
„Cu consiliile judeţene, comasăm serviciile Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu pe judeţ. Dotăm IGSU şi IGAv cu tehnologii moderne şi integrăm sistemele de alertare, inclusiv RO-ALERT, într-o platformă unificată conectată la protecţia civilă europeană. Dezvoltăm, cu Ministerul Apărării Naţionale, infrastructura de pregătire pentru cutremure, incendii, inundaţii şi atacuri cibernetice, consolidăm cultura prevenirii, cu prioritate în comunităţile vulnerabile, şi actualizăm legislaţia pentru voluntariat şi pentru preluarea Strategiei de pregătire a Uniunii”, are în vedere viitorul Executiv.
Reziliență informațională
Tot în programul de guvernare se face referire şi la rezilienţă informaţională şi alegeri sigure în 2028.
„Împreună cu Secretariatul General al Guvernului şi instituţiile de securitate, creăm o structură centrală de comunicare strategică împotriva ingerinţelor informaţionale externe, cu un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, fără atribuţii de moderare a conţinutului, şi un mecanism interinstituţional de răspuns la ameninţările hibride. Pregătim din timp alegerile din 2028, prin proceduri comune ale instituţiilor implicate şi aplicarea coordonată a regulamentelor europene privind serviciile digitale şi publicitatea politică. Înfiinţăm, cu buget anual plafonat, un Fond Naţional pentru Rezilienţă Informaţională, care finanţează, prin apeluri competitive şi transparente, proiecte locale de educaţie media, digitală şi civică ale organizaţiilor societăţii civile cu experienţă în domeniu, cu prioritate în comunităţile cele mai expuse manipulării informaţionale; fondul este aliniat obiectivelor Scutului European pentru Democraţie şi complementar programelor europene”, se mai spune în document.
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
