Un proiect de lege care prevede dezincriminarea posesiei de droguri în vederea consumului propriu, depus recent în Parlament, a stârnit deja reacții dure din partea aleșilor. Proiectul își propune să trateze consumul de droguri mai degrabă „ca pe o problemă de sănătate”, decât o problemă de natură penală, în condițiile în care, spun inițiatorii, pedepsele cu închisoarea nu contribuie la descurajarea consumului. Numai că parlamentarii care au comunicat public pe această temă sunt de altă părere.
Trei parlamentari, adică Victoria Stoiciu (ex-PSD, acum neafiliată), Daniel Fenechiu (liderul senatorilor PNL) și Cristian Ghinea (USR) au depus în Senat un proiect de Lege care vizează dezincriminarea posesiei de droguri în vederea consumului propriu.
Proiectul propune, printre altele, ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie pedepsită cu închisoarea, ci cu amendă contravențională între 1.000 și 3.000 de lei.
„Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul — la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, a subliniat Victoria Stoiciu, într-un comunicat prin care a anunțat depunerea inițiativei legislative.
Care este scopul proiectului de lege
Practic, scopul proiectului de lege, așa cum subliniază inițiatorii, vizează în principal scoaterea deținerii de droguri în vederea consumului din sfera penală.
Ei subliniază că dosarele care au ca obiect drogurile reprezintă două treimi din întreaga activitate a DIICOT, iar în 80% dintre aceste dosare sunt cercetați simpli consumatori.
Numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu a crescut constant în ultimii 10 ani (ajungând la 520 în anul 2025), într-un ritm mai alert decât condamnările pentru trafic de droguri.
„Cu alte cuvinte, expansiunea aparatului penal s-a îndreptat covârșitor împotriva consumatorilor, nu a traficanților”, mai subliniază inițiatorii proiectului de lege.
Ei mai subliniază că, în România, consumul substanțelor psihoactive a crescut semnificativ în ultimii ani.
„Abordarea României tratează o problemă de sănătate publică cu instrumentele justiției penale, deși o sumedenie de discipline științifice, de la criminologie la medicină, arată că severitatea pedepsei este irelevantă în descurajarea, prevenirea, gestionarea sau tratarea situațiilor de consum de substanțe”, potrivit expunerii de motive.
Astfel, dacă proiectul de lege ar fi adoptat, inițiatorii susțin că:
- Ar duce la degrevarea forțelor de ordine, parchetelor și instanțelor de „zeci de mii de dosare de consum, cu redirecționarea resurselor către marele trafic și crima organizată”,
- Ar reduce presiunea asupra penitenciarelor supraaglomerate și la reducerea populației încarcerate;
- Ar crește accesarea voluntară a tratamentului și ar reduce transmiterea HIV și a Hepatitei C;
- Ar proteja tinerii de „consecințele permanente ale condamnărilor care măresc de 16 ori riscul consecințelor negative la angajare fără a reduce cu nimic consumul”;
Ce prevede concret proiectul de lege
Acest proiect de lege își propune, practic, să înlocuiască pedepsele cu închisoarea pentru deținerea de droguri în vederea consumului cu aplicarea unor amenzi contravenționale:
- Amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei, în funcție de tipul drogului, pentru faptele săvârșite pentru consum propriu (cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri);
- Amendă de la 1.500 de lei la 3.500 de lei, în funcție de tipul drogului, pentru eventualitatea trecerii de frontieră cu substanțe în vederea consumului propriu;
Pe lângă aplicarea amenzilor, inițiatorii prevăd ca polițiștii care constată că o persoană deține droguri pentru consumul propriu pot să ceară evaluarea medicală a acesteia (lucru obligatoriu în cazul minorilor).
„Traficul de droguri, sub toate formele acestuia, rămâne integral infracțiune, cu pedepsele actuale nemodificate, iar delimitarea față de consumul propriu se face pe baza materialului probator, cu sesizarea organelor de urmărire penală atunci când fapta constituie infracțiune”, au subliniat inițiatorii.
În acest proiect de lege se mai prevede posibilitatea ca unitățile sanitare să pună la dispoziție un spațiu asigurat în care persoanele dependente (cu dependență diagnosticată) să poată consuma respectiva substanță într-un mediu supravegheat, lucru care duce la prevenirea supradozelor.
Expunerea de motive poate fi citită în totalitate aici.
Proiectul, respins în bloc de parlamentari
Judecând după primele reacții apărute în spațiul public pe tema acestui proiect, există șanse minime să fie considerat oportun de către partidele parlamentare, în așa fel încât să ajungă să fie adoptat.
În acest moment, nici măcar partidele din care fac parte doi dintre inițiatori (PNL și USR) nu și-au asumat public susținerea față de acest proiect.
Mai mult, în PNL, de exemplu, deja au apărut voci care anunță că nu îl vor vota. Este exemplul fostului ministru de Interne, Marcel Vela, acum senator PNL.
„Precizez că PNL NU SUSȚINE un asemenea proiect legislativ. Nu a fost nici discutat și nici aprobat în Grupul parlamentar al PNL sau în Biroul Politic Național, forul de conducere al PNL (…) Inițiativa NU este un proiect politic al PNL și asigur pe toți membrii și simpatizanții PNL din Caraș-Severin că EU NU VOI VOTA niciodată așa ceva”, a scris Marcel Vela, pe Facebook.
Senatorul a subliniat că el susține mărirea pedepselor pentru traficanții și consumatorii de droguri.
Reacții similare vin și din partea AUR și PSD. Deputatul AUR, Răzvan Biro, cere „o legislație mai fermă care să protejeze copiii și tinerii, nu de o relaxare a răspunderii pentru fapte care pot contribui la normalizarea consumului”.
„Descurajarea consumului face parte din lupta împotriva traficului. Atât timp cât există cerere, vor exista și rețele criminale care vor încerca să o exploateze. De aceea, lupta trebuie dusă simultan împotriva traficanților și împotriva fenomenului care creează permanent noi consumatori”, potrivit unui comunicat transmis de AUR.
Deputata PSD, Diana Tușa, arată că statul român nu are infrastructură de tratament pentru persoanele dependente de droguri și că prioritatea ar trebui să fie, în acest moment, construirea centrelor de tratament, „prevenția reală” în școli și „acțiune dură pe traficanți”.
„Dezincriminarea masivă înainte să existe rețea de tratament, centre de reabilitare și programe serioase de prevenire nu e reformă. E abandon! Nu așa combatem traficul de droguri! Nu așa ajutăm consumatorii! Doar dăm undă verde consumului, pe fondul unei crize care deja a scăpat de sub control în rândul adolescenților și tinerilor”, a scris Diana Tușa, pe Facebook.
Editor : M.G.
About the Author
