Președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să înceapă negocieri de pace cu Ucraina și este hotărât să continue războiul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, recentele atacuri cu drone lansate de Kiev asupra rafinăriilor și porturilor rusești au întărit convingerea liderului de la Kremlin că trebuie să continue ofensiva. În acest context, fostul oficial rus Andrei Ilnițki a invocat inclusiv posibilitatea unor lovituri asupra bazelor NATO din România și din statele baltice, într-un scenariu de escaladare a conflictului.
Două dintre sursele Reuters, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Putin este chiar mai înclinat să escaladeze conflictul, aflat deja în al cincilea an. Una dintre persoanele care se întâlnesc frecvent cu liderul rus a vorbit despre o „probabilitate ridicată” ca Moscova să adopte măsuri suplimentare de escaladare în lunile următoare.
Informațiile au apărut după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Vladimir Putin își dorește încheierea războiului și că o soluție este „mai aproape decât își imaginează oamenii”. Săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă a avut convorbiri telefonice separate atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Trump și Zelenski s-au întâlnit ulterior și în marja summitului NATO, unde liderul ucrainean a declarat că cei doi au discutat despre „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.
Casa Albă nu a comentat informațiile prezentate, potrivit sursei citate.
Putin vrea controlul întregului Donbas
Una dintre sursele citate de Reuters afirmă că Vladimir Putin rămâne concentrat asupra principalului obiectiv militar al Rusiei: ocuparea completă a regiunii Donbas din estul Ucrainei, în pofida faptului că ritmul înaintării trupelor ruse a încetinit în acest an.
Aceeași sursă susține că liderul de la Kremlin a respins recent propunerile unor consilieri care sugerau un compromis bazat pe înghețarea conflictului de-a lungul actualei linii a frontului.
O altă sursă apropiată Kremlinului afirmă că Putin este convins că armata rusă va reuși să cucerească în cele din urmă întreaga regiune Donbas.
În luna iunie, liderul rus a respins public apelul lansat de Volodimir Zelenski pentru o întâlnire directă și pentru instituirea unui armistițiu.
„Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, însă dispune de suficiente capacități pentru a acționa independent și pentru a continua operațiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov pentru sursa citată.
La rândul său, administrația prezidențială de la Kiev susține că informațiile serviciilor ucrainene de informații indică faptul că Moscova pregătește noi operațiuni militare, nu negocieri de pace.
Potrivit unui oficial ucrainean, aceste planuri ar putea include atât noi atacuri pe teritoriul Ucrainei, cât și eventuale acțiuni împotriva unui alt stat european.
Experții ruși discută despre posibile atacuri asupra unor ținte NATO
Mai mulți analiști militari occidentali consideră că Rusia ar avea nevoie de o mobilizare obligatorie pentru a reuși să ocupe întregul Donbas, însă o astfel de decizie ar fi dificil de susținut politic în Rusia.
În același timp, experți militari ruși au început să vorbească tot mai des despre posibilitatea unei escaladări a conflictului, inclusiv prin atacuri asupra unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice.
Un astfel de scenariu ar risca să declanșeze o confruntare directă între Rusia și Alianța Nord-Atlantică și ar testa principiul potrivit căruia un atac asupra unui stat membru reprezintă un atac împotriva tuturor aliaților.
Jack Watling, expert în cadrul centrului britanic Royal United Services Institute (RUSI), consideră că Moscova ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate și limitate.
„Rușii nu urmăresc un război cu NATO, însă astfel de acțiuni ar putea diviza Alianța în privința modului în care ar trebui să răspundă”, a declarat expertul.
Acesta apreciază că o deteriorare a relațiilor dintre Rusia și NATO i-ar putea oferi lui Vladimir Putin și argumentele necesare pentru introducerea serviciului militar obligatoriu.
O etapă ulterioară ar putea include lovituri asupra unor baze NATO din statele baltice și România
Loviturile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor, porturilor și depozitelor de combustibil din Rusia și din teritoriile ocupate au provocat probleme serioase în aprovizionarea cu carburanți și au făcut ca efectele războiului să fie resimțite tot mai puternic de populația rusă.
Deși popularitatea lui Vladimir Putin rămâne ridicată, aceasta a coborât recent la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, potrivit unui sondaj citat de Reuters.
Aliații Kievului consideră că dinamica războiului începe să se schimbe și cer noi sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru a forța Kremlinul să pună capăt conflictului. Totuși, potrivit uneia dintre sursele apropiate Kremlinului, succesele recente ale Ucrainei l-au făcut pe Putin și mai hotărât să răspundă dur.
În ultima săptămână, Rusia a lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei Kiev, în urma cărora zeci de civili și-au pierdut viața. Moscova susține că au fost vizate exclusiv obiective militare.
În declarații făcute recent în fața unor generali ruși, Vladimir Putin a afirmat că atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice vor determina Rusia să încerce să cucerească și mai mult teritoriu ucrainean, dincolo de Donbas, pentru a crea o „zonă de securitate”.
Fostul oficial al Ministerului rus al Apărării Andrei Ilnițki a susținut, într-un articol publicat în cotidianul Kommersant, că o posibilă escaladare ar putea începe prin distrugerea a 30 de obiective industriale importante din Ucraina, inclusiv un combinat siderurgic și portul Odesa.
Același fost oficial a afirmat că o etapă ulterioară ar putea include lovituri asupra unor baze NATO din statele baltice și România, precum și asupra unor facilități europene care produc drone și rachete pentru Ucraina.
Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia trebuie să își consolideze securitatea și nu poate „închide ochii” în fața militarizării Europei.
Un război de uzură în estul Ucrainei
Discuțiile despre o posibilă escaladare apar în contextul în care ofensiva rusă avansează mai lent decât anticipa Kremlinul, iar cucerirea întregului Donbas ar putea necesita timp și pierderi semnificative.
Potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), aproximativ două milioane de militari au fost uciși, răniți sau au fost declarați dispăruți de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, dintre care aproximativ 1,4 milioane sunt ruși.
Nici Moscova și nici Kievul nu publică în mod oficial date privind pierderile militare.
În acest an, trupele ruse au întâmpinat dificultăți în înaintarea pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri, în condițiile în care dronele ucrainene au redus avantajul numeric al armatei ruse.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a concentrat ofensiva asupra orașului Kostiantinivka, unul dintre punctele-cheie ale sistemului defensiv ucrainean din regiunea Donețk.
Pe 3 iulie, Vladimir Putin a afirmat că orașul a fost cucerit de forțele ruse, însă autoritățile ucrainene au respins informația. O zi mai târziu, într-o convorbire telefonică cu Donald Trump, liderul de la Kremlin a încercat să îl convingă pe președintele american că Rusia va reuși să ocupe și ultima parte a regiunii Donețk aflată încă sub control ucrainean.
Potrivit uneia dintre sursele apropiate Kremlinului, Vladimir Putin consideră cucerirea Donbasului o chestiune de principiu și crede că are nevoie de „un fel de victorie”.
Editor : C.S.
About the Author
