Un conflict nuclear și utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale se numără printre marile pericole care ar putea amenința existența speciei umane până la sfârșitul acestui secol, relevă o evaluare amplă realizată de un grup internațional de experți și publicată în revista The Lancet.
Analiza, elaborată de Comisia The Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI pe baza datelor istorice și a estimărilor de risc, a sintetizat sute de factori periculoși, relatează Mediafax. În final, cei 35 de specialiști au identificat 17 amenințări prioritare pentru intervalul 2025-2100. Conform concluziilor, deturnarea inteligenței artificiale spre crearea de arme biologice sau declanșarea unui război nuclear generator de foamete globală prezintă un potențial catastrofal extrem, deși autorii precizează clar că probabilitatea unor astfel de evenimente rămâne redusă.
– articolul continuă mai jos –
Lista riscurilor majore cuprinde, totodată, poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă, schimbările climatice, conflictele armate convenționale, diminuarea asistenței medicale internaționale, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, disparitățile de venit, nivelul scăzut de instruire, epidemiile, obezitatea, afecțiunile psihice, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă a populației.
Miliarde de ani de viață sănătoasă pot fi salvați prin politici preventive
Echipa de cercetători a cuantificat impactul acestor provocări prin anii de viață sănătoasă pierduți din cauza deceselor timpurii sau a bolilor cronice. Limitarea încălzirii globale la 1,8 grade Celsius, comparativ cu o traiectorie severă de 4,4 grade, ar salva 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. În paralel, o reducere accentuată sau o sistare a fondurilor globale alocate sănătății ar costa omenirea până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100, iar aproape 70% din această povară ar urma să apese asupra Africii subsahariene.
Specialiștii avertizează că aceste fenomene interacționează și se pot amplifica reciproc. Ei recomandă întărirea infrastructurii sanitare, adoptarea noilor tehnologii și o monitorizare riguroasă a vulnerabilităților emergente.
„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”, a subliniat Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director la Institutul pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate al Universității din Washington.
La rândul său, Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la University College London și membru al comisiei, a arătat că inițiativa nu urmărește generarea de panică, ci își propune să ofere autorităților instrumentele practice pentru diminuarea și prevenirea riscurilor prin decizii informate.
Raportul The Lancet va fi actualizat în fiecare an pentru a integra noile evoluții științifice și eventualele amenințări apărute pe plan global.
About the Author
