Prof. univ. dr. Marian Preda consideră nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier drept tardivă, însă este de părere că, pentru prima dată după cinci luni, acesta ar avea „șanse puțin mai mari decât ceilalți” de a întruni o majoritate. Totodată, rectorul Universității din București a declarat că fragmentarea spectrului politic în acest moment este foarte mare. „Puterea e foarte fragmentată. În România nu mai există unitate de comandă”. Interviul integral poate fi urmărit în cadrul emisiunii „În fața ta”, difuzată duminică, de la ora 14:00, la Digi24.
După consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, Nicușor Dan l-a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de premier. Aceasta fiind a patra desemnare de premier făcută de șeful statului, după ce precedentele trei tentative de formare a unui nou Executiv au eșuat.
Întrebat la „În fața ta” ce șanse are Niculescu să treacă un guvern prin Parlament, Marian Preda a replicat: „Tardivă nominalizarea, dar cu ceva mai bune șanse decât cele anterioare. Într-un context în care este nevoie enormă de dialog, de comunicare, era evident că niciunul dintre partidele tradiționale, partidele parlamentare semnificative cantitativ, deci ca număr de parlamentari, nu putea să facă o majoritate.
Și atunci cred că, în contextul acesta, repet, doar în contextul acesta, este o decizie bună. Altfel, eu nu cred că în politică trebuie să fie foarte mulți independenți, mai ales la nivelul poziției de prim-ministru. Dar acum cred că are o șansă. Pentru prima dată, un nominalizat, după cinci luni, cred că are o șansă”.
În continuare, rectorul Universității din București a afirmat că ideea de tehnocrat a fost „fetișizată” foarte mult și a explicat de ce România apelează, în moment de criză, la astfel de variante.
„Sunt două motive. În primul rând, aș spune că de data aceasta eticheta importantă este «independent», nu «tehnocrat». În al doilea rând, merge și «tehnocrat», pentru că este independent de partid, de partide, dar este esențial, pentru ca cineva să poată să obțină voturile partidelor, să nu fie de la ceilalți.
Pentru că la noi aproape toate voturile din ultima vreme au fost voturi anti. Și la alegerile parlamentare, chiar președintele Nicușor Dan a avut 20% voturi personale, luate în primul tur. Deci, în România, se votează anti. Și atunci, cineva care nu inspiră repulsie, respingere și vot negativ din partea celorlalți are un avantaj.
Deci asta e principala calitate a unui premier: să nu fie de la ceilalți.
Acum, în acest context. Noi trebuie să ținem seama de contexte. Știți că de foarte multe ori transferăm elemente dintr-un context trecut sau dintr-un alt spațiu. Și lucrurile nu sunt așa. Dacă acum luăm, de exemplu, violența care exista în școală și în familie, în societatea românească, acum 35, 40, 50 de ani, ea nu cadrează cu prezentul. La fel, dacă ne-am referi la o perioadă în care aveai două partide puternice, sigur că unul sau altul putea cumva să facă majoritate”.
În aceeași ordine de idei, Preda a arătat că fragmentarea spectrului politic este foarte mare, arătând că o astfel de divizare poate fi observată „și la nivelul puterii politice în general, și al celei din fața scenei, adică președinte, guvern, Parlament, partide politice, dar și al celei din spatele scenei, adică cei care influențează politica: servicii secrete și alții, sistemul de justiție și alții. Puterea e foarte fragmentată. În România nu mai există unitate de comandă”.
Preda, despre Niculescu
Revenind la nominalizarea lui Niculescu, Marian Preda a susținut că acesta are „șanse puțin mai mari decât ceilalți”, descriindu-l drept un „personaj echilibrat” care vine din zona de externe.
„Absolut toți cei care au venit în politica românească dinspre externe, în momentul în care au intrat în prima linie, au avut avantaje mari. Gândiți-vă la Adrian Năstase, Mircea Geoană. De ce? În politica externă, de obicei, avem obiective comune, sunt foarte rar dispute. Sunt persoane care vorbesc limbi străine, care, dacă stau pe zona aceea, ies în poză cu personalități importante.
Dacă rămân în zona aceea de confort a politicii externe, sunt competenți, desigur. Și Luca Niculescu este un fost ambasador în Franța, secretar de stat, deci tehnocrat, dar nu-i chiar străin de ultimele guvernări.
Deci vine, după părerea mea, cu un credit consistent ca personalitate.
În plus, relațiile, dimensiunea externă a României în acest context, relația cu Europa, cu Statele Unite, ambele sunt foarte importante, deci acoperă și o zonă de competență. Dar cel mai important lucru este că nu este suficient de clar asociat cu unul dintre partide, pentru că marile clivaje la noi sunt PSD contra PNL, USR și, în bună măsură, UDMR, care s-a solidarizat la nivel de principii și poate și un pic de orientare pe axa stânga-dreapta acolo. Și pentru că PSD-ul s-a dus un pic cam aproape, deși a deschis destule uși de discuție cu AUR și cu extremiștii, deci UDMR cumva n-avea cum să nu fie în partea cealaltă. A spune că Luca Niculescu este clar de la unii sau de la ceilalți e greu de susținut acum”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
