Ritmul de creștere a capacității de producție din fotovoltaice a încetinit în Europa. În 2025, UE a adăugat 67,2 gigawați (GW) de capacitate nouă de generare, cu puțin mai mult decât în anul precedent, arată datele Solar Power Europe, prezentate de The Economist. În 2026, instalațiile noi vor fi mai puține în toate țările mari ale Uniunii, cu excepția Italiei. În schimb, deși România nu este văzută ca fiind o putere în ceea ce privește producția de regenerabile, devine o țară care adoptă mai devreme instalarea de noi capacități de stocare prin baterii, comparativ cu rețeaua existentă de producție.
Capacități de stocare limitate
Problema Europei o reprezintă rețeaua electrică. În zilele însorite, parcurile solare pot genera prea multă energie electrică, depășind capacitatea rețelelor de a o transporta acolo unde poate fi utilizată sau stocată.
La orele de vârf, producătorii uneori sunt nevoiți să se deconecteze, dacă pot, sau să plătească utilizatorii pentru a prelua surplusul de energie, ceea ce duce la prețuri negative.
În prima jumătate a anului, numărul orelor cu prețuri negative a crescut cu 33% în Germania și cu 237% în Spania, comparativ cu prima jumătate a anului 2024. Operatorii de rețea europeni intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru modernizări în următorul deceniu.
O modalitate de a combate congestia rețelei o reprezintă bateriile. UE estimează că va avea nevoie, până în 2030, de suficiente baterii pentru a furniza 150 GW de energie din stocare. Până la sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată era de doar 37 GW. Statele membre au rezultate mixte în ceea ce privește adoptarea seriei de reforme necesare pentru a stimula implementarea bateriilor. Acestea includ simplificarea sistemului fiscal, accelerarea procesului de aprobare a autorizațiilor și realizarea unei coordonări mai strânse între numeroșii operatori de rețea din Europa.
România, un pionier surprinzător
Printre statele care se remarcă în acest efort se numără România, țară care nu este de obicei considerată un pionier al energiei verzi.
„Spre deosebire de multe țări din Europa de Vest, România implementează sistemele de stocare relativ devreme în procesul de extindere a energiei solare, în loc să încerce să recupereze decalajul după ce au fost deja instalate cantități mari de capacitate solară”, spune Antonio Arruebo, analist la SolarPower Europe, o asociație din domeniu.
De câțiva ani, guvernul încurajează atât operatorii mari, cât și proprietarii de locuințe să instaleze baterii oriunde montează panouri solare, ceea ce a dus la o creștere în ambele sectoare. Chiar dacă instalările de fotovoltaice au stagnat în Europa în ansamblu, cele din România au crescut cu 45% în 2025, impulsionate de cererea ridicată și de eliberarea rapidă a autorizațiilor.
La fel ca în restul Europei, unul dintre factorii care au impulsionat puternic industria energiei solare din România a fost invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care a determinat o creștere vertiginoasă a costurilor energetice. Prețurile ridicate la energie electrică și subvențiile generoase au determinat aproximativ 330.000 de prosumatori să instaleze panouri solare pe proprietățile lor.
Prioritatea: stocarea energiei
Pe măsură ce capacitatea de generare a crescut, prioritatea s-a mutat către stocarea energiei. Anul trecut, Guvernul a eliminat unele taxe privind stocarea energiei electrice. În luna mai, acesta a anunțat că va redirecționa 76 de milioane de euro din subvențiile pentru energia solară către baterii. Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatori își instalaseră sisteme de baterii, arată The Economist.
Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la aproape 2.000 MWh capacitate și aproape 1.000 MW putere, potrivit ultimelor date ale Transelectrica.
Totodată, România încurajează parcurile fotovoltaice, unele dintre cele mai mari din Europa, să instaleze baterii la fața locului. Cel mai important este Ogrezeni, un proiect care va include stocare în baterii care va cumula 1 GWh, alături de o capacitate solară de 762 de MW. Proiectul va fi unul dintre cele mai mari sisteme de producție de energie solară și stocare în baterii din Europa, atunci când va intra în funcțiune în 2027.
România devine una dintre principalele piețe europene de stocare prin baterii, potrivit lui Sina Heidari și Bart Stoffer de la DNV, o firmă internațională de consultanță în domeniul energiei, arată The Economist.
Pe termen scurt, obligativitatea ca centralele să dispună de conexiuni la rețea și baterii înainte de instalarea panourilor fotovoltaice poate încetini ritmul de dezvoltare. România procedează astfel oricum, pentru a evita blocajele pe termen lung. Administrația Fondului pentru Mediu, (AFM), care distribuie subvenții pentru energiile regenerabile, a eliminat stimulentele pentru energia solară în favoarea celor pentru baterii.
Pentru dezvoltatorii de capacități de energie solară, România a majorat suma minimă pe care companiile trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețea. Acest lucru îi descurajează pe dezvoltatori să depună cereri nefondate doar pentru a se înscrie pe lista de așteptare pentru racordare. Întrucât mulți distribuitori de energie electrică procesează astfel de cereri pe principiul „primul venit, primul servit”, aceasta este o problemă răspândită în multe țări, generând o acumulare de cereri de racordare.
