România se numără printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, care a atins un nivel record de 112 miliarde de dolari în exercițiul financiar încheiat în iunie. Performanța a fost anunțată în contextul în care instituția discută cu zeci de state acordarea unor finanțări de urgență pentru a face față efectelor economice ale războiului din Orientul Mijlociu.
România se numără printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile, potrivit News.ro.
La nivel mondial, Banca Mondială a mobilizat un volum record de capital privat, de 112 miliarde de dolari, în exercițiul financiar încheiat în iunie, comparativ cu 69 de miliarde de dolari în anul precedent.
Suma este de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în 2022, înainte ca Ajay Banga, fost director general al Mastercard, să preia conducerea instituției.
La cele 112 miliarde de dolari mobilizate din sectorul privat se adaugă investițiile de 123 de miliarde de dolari realizate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, rezultând un total de 235 de miliarde de dolari.
Unde au ajuns investițiile private
Cea mai mare parte a creșterii capitalului privat a fost înregistrată în țările cu venituri medii-superioare, precum Argentina și India, care au atras aproximativ 50 de miliarde de dolari. Alte 37 de miliarde de dolari au fost direcționate către economii cu venituri medii-inferioare, inclusiv Bangladesh și Angola.
În schimb, țările cu venituri reduse au atras doar aproximativ 3 miliarde de dolari, ceea ce evidențiază dificultățile persistente în accesarea finanțării private. „În țările mai mici, această creștere nu a fost suficientă și există provocări”, a declarat Banga.
La nivel regional, America Latină și Caraibele au atras cel mai mare volum de capital privat mobilizat de Banca Mondială, respectiv 36,3 miliarde de dolari. Europa și Asia Centrală au beneficiat de 21,3 miliarde de dolari, Asia de Sud de 19,2 miliarde de dolari, iar Africa de 22 de miliarde de dolari.
Banga a subliniat importanța mobilizării tuturor surselor disponibile de finanțare, în condițiile în care țările occidentale au redus semnificativ ajutorul bilateral oficial pentru dezvoltare.
Președintele instituției anticipează o creștere suplimentară a investițiilor private în următorii ani, susținută de extinderea garanțiilor împotriva riscurilor politice oferite de Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor, dezvoltarea finanțărilor în monede locale și reformele de reglementare destinate atragerii investitorilor străini.
Banca Mondială urmează să anunțe în această săptămână noi inițiative destinate facilitării accesului la capital privat pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii.
Banca Mondială pregătește finanțări de urgență pentru țările afectate de război
În paralel, Banca Mondială poartă discuții cu 30 până la 40 de țări privind acordarea de asistență financiară de urgență pentru a face față creșterii prețurilor energiei și altor șocuri economice provocate de războiul din Orientul Mijlociu, a declarat președintele instituției, Ajay Banga, într-un interviu acordat Reuters.
Banga a avertizat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de scumpirea motorinei și îngrășămintelor, dobânzile ridicate și perspectiva apariției unui fenomen climatic El Niño de intensitate excepțională.
Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate în această săptămână.
Potrivit lui Banga, economia mondială a demonstrat până acum o reziliență relativ ridicată, susținută inclusiv de investițiile masive în inteligența artificială și de ajustările cererii și ofertei de petrol.
Această reziliență explică de ce relativ puține țări au solicitat acces la fondul inițial de urgență de 25 de miliarde de dolari, pus la dispoziție de Banca Mondială după izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie.
Cu toate acestea, instituția anticipează că necesarul de finanțare ar putea crește în lunile următoare. „Există presiuni și cred că, în următoarele luni, mai multe țări ar putea solicita o parte din primele 50-60 de miliarde de dolari”, a declarat Banga.
Suma include fondul inițial de 25 de miliarde de dolari și alte 35 de miliarde de dolari care ar putea fi mobilizate prin redirecționarea resurselor alocate unor proiecte deja aprobate.
„Vom vedea, dar suntem pregătiți. Suntem implicați și discutăm cu numeroase țări. Între 30 și 40 de state se află în dialog cu noi”, a precizat președintele Băncii Mondiale.
Până la 100 de miliarde de dolari pentru economiile afectate
Numeroase economii în curs de dezvoltare au fost afectate de scumpirea energiei și de dobânzile ridicate, care au majorat costurile împrumuturilor într-un moment în care bugetele publice sunt încă slăbite de cheltuielile din timpul pandemiei și de inflația provocată de invazia Rusiei în Ucraina.
Estimările Băncii Mondiale arată că țările în curs de dezvoltare au de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026, o treime din această sumă reprezentând exclusiv dobânzi.
Banga a explicat că, până în prezent, mai multe state au preferat restructurarea proiectelor existente în locul accesării imediate a finanțărilor de urgență pentru acoperirea necesarului de lichidități.
Dacă situația economică se va deteriora, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari, depășind cele 70 de miliarde de dolari acordate în timpul pandemiei.
Banga a declarat că Banca Mondială și FMI colaborează pentru reducerea presiunii generate de nivelurile ridicate ale datoriei publice în numeroase economii în curs de dezvoltare. Inițiativele includ măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare interne și mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare.
Banca Mondială a implementat deja astfel de operațiuni în Angola și Coasta de Fildeș și a acordat o garanție bazată pe portofoliu pentru Argentina. Alte 14-15 proiecte similare se află în pregătire.
Aceste mecanisme permit țărilor să înlocuiască împrumuturile vechi, contractate la costuri ridicate, cu finanțări noi, mai ieftine, susținute de garanțiile Băncii Mondiale.
Economiile rezultate din reducerea costurilor datoriei sunt apoi direcționate către educație, sănătate, alimentarea cu apă și programe de protecție a mediului.
„Avem 14 sau 15 proiecte în pregătire, prin care ajutăm țările să înlocuiască datoriile vechi și mai scumpe cu finanțări noi, mai ieftine, garantate de noi”, a explicat Banga.
Editor : M.I.
About the Author
