România s-a clasat pe locul al patrulea în lume la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială (IOAI), desfășurată în perioada 2-8 august, la Astana, în Kazahstan. Toți cei opt elevi care au reprezentat țara au obținut medalii: trei de aur, două de argint și trei de bronz, într-o competiție la care au participat concurenți din 108 țări și teritorii, potrivit unuia dintre coordonatorii lotului român, Robert Mihai Colca.
Cele trei medalii de aur au fost câștigate de David Georgescu, de la Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, Alexandru Thury-Burileanu, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, și Roland Petrean, de la Colegiul Național „Silvania” din Zalău.
Medaliile de argint au fost obținute de Mihnea-Teodor Stoica, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, și Darius-Adrian Dobre, de la Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea.
Alți trei elevi au câștigat medalii de bronz: Iulian Nistor, de la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca, Daniel-Antoniu Bence-Muk, de la Colegiul Național „George Barițiu” din Cluj-Napoca, și Matei-Tudor Pop, de la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca.
Potrivit unui comunicat de presă, participarea echipei României la IOAI 2026 a fost susținută de Ministerul Educației și Cercetării, alături de Uniunea Profesorilor de Informatică din România (UPIR) și Hubul Român de Inteligență Artificială (HRIA). Pregătirea lotului a fost coordonată de Robert Mihai Colca, doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara, și Mihai Nan, cadru didactic la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Rezultatul din acest an l-a depășit pe cel obținut la ediția precedentă, când România a obținut și atunci opt medalii, însă doar una dintre ele fusese de aur. În acest an, cele trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz au plasat România pe locul al patrulea în clasamentul mondial, înaintea unor țări precum Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Franța și Germania.
„Locul 4 în lume arată că avem elevi excepționali”
Mihai Nan, unul dintre coordonatorii lotului olimpic român, a explicat, într-un interviu acordat Republica.ro, că amploarea rezultatului a devenit evidentă după publicarea clasamentului final, mai ales în condițiile în care performanța din acest an a depășit-o pe cea din 2025.
„Cred că am realizat cu adevărat dimensiunea rezultatului abia când am văzut clasamentul final pe țări, calculat în funcție de medaliile obținute. Știam că elevii noștri se descurcaseră bine, dar când vezi trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz, toți cei opt elevi medaliați și România pe locul 4 în lume, începi să înțelegi dimensiunea rezultatului. Pentru elevi a fost, evident, multă bucurie, dar și foarte multă descărcare după două zile extrem de intense de concurs. Pentru noi, ca profesori și coordonatori, a fost o satisfacție maximă să vedem că munca din acest an școlar s-a concretizat într-un rezultat care ne-a depășit performanța de anul trecut. Atunci obținusem tot opt medalii, dar una singură de aur”, a spus Mihai Nan pentru Republica.ro.
Aproximativ 500 de elevi din peste 100 de țări au participat la olimpiadă. Concursul s-a desfășurat pe parcursul a două zile, fiecare cu șase ore de lucru și trei probleme. Probele au urmărit atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea concurenților de a construi și îmbunătăți rapid soluții bazate pe tehnici moderne de inteligență artificială.
Printre provocările din acest an s-au numărat reconstruirea ordinii corecte a unei conversații din fragmente audio amestecate, anticiparea următoarei acțiuni a unui robot pe baza informațiilor din mediu și a unei instrucțiuni în limbaj natural și identificarea punctului în care un text scris de un om începea să fie continuat de o secvență generată cu inteligență artificială.
Mihai Nan a explicat că o olimpiadă de inteligență artificială este diferită de un examen clasic, pentru că elevii nu trebuie să găsească pur și simplu un răspuns corect, ci să aleagă și să dezvolte cea mai bună soluție într-un interval limitat de timp.
„De cele mai multe ori, nu există o singură variantă de rezolvare: trebuie să găsească singuri abordarea care funcționează cel mai bine, să o implementeze, să o testeze și să o îmbunătățească în doar câteva ore. (…) Nu este suficient să cunoști un model sau un algoritm. Trebuie să înțelegi foarte repede problema și datele, să alegi ce merită încercat, să îți validezi corect ideile și să renunți repede la cele care nu funcționează”, a explicat coordonatorul lotului.
Pentru rezolvarea problemelor, elevii au trebuit să combine cunoștințe de programare, matematică și învățare automată cu tehnici de procesare a limbajului natural, a imaginilor și a sunetului.
Diferențele de resurse dintre România și alte țări
În timpul olimpiadei, concurenții au avut acces la aceeași infrastructură și au lucrat în condiții tehnice comparabile. Diferențele dintre țări se văd însă și în perioada de pregătire, când accesul la procesoare performante și la resurse de calcul le permite elevilor să se familiarizeze cu antrenarea și optimizarea modelelor de inteligență artificială.
Pentru pregătirea lotului român, Hubul Român de Inteligență Artificială a pus la dispoziție o parte din infrastructura hardware achiziționată în cadrul proiectului. Mihai Nan consideră că accesul la astfel de resurse ar trebui extins pe tot parcursul anului pentru elevii care vor să se pregătească în domeniu.
„Aici încă există o diferență între noi și țările care ne-au depășit în clasament, unde investițiile în infrastructura de calcul pentru inteligență artificială și în ecosistemele de pregătire sunt considerabil mai dezvoltate. Tocmai de aceea, cred că locul 4 în lume este atât de important. Arată că avem elevi excepționali și capacitatea de a-i pregăti la un nivel foarte înalt, chiar și cu resurse limitate. Bucuria rezultatului vine însă și cu o responsabilitate pentru noi: ce putem face mai departe, pentru ca ei să poată continua să performeze în România?”, a declarat acesta.
România are o tradiție a performanței la matematică și informatică
Unul dintre avantajele elevilor români este tradiția pe care România o are în olimpiadele de matematică și informatică, domenii pe care se bazează în mare măsură și inteligența artificială. Elevii care ajung la lotul de AI au, de regulă, deja o bază matematică și o gândire algoritmică peste care sunt construite cunoștințele specifice noului domeniu.
Mihai Nan a atras însă atenția, în interviul citat, că performanța olimpicilor nu trebuie confundată cu situația întregului sistem de învățământ. Rezultatele de vârf sunt susținute de un ecosistem format în timp în jurul olimpiadelor, din elevi care încep pregătirea devreme, profesori dedicați și specialiști implicați în selecția și pregătirea loturilor.
În ultimii ani, mediul universitar s-a implicat și în dezvoltarea olimpiadei de inteligență artificială. A fost creată inclusiv o platformă cu probleme, materiale și resurse de pregătire, disponibilă gratuit elevilor interesați.
Ce oportunități vor avea elevii în România
Performanța de la Astana aduce în discuție și ce se întâmplă cu acești elevi după terminarea liceului, în condițiile în care rezultatele obținute le pot deschide accesul către universități și companii de top din străinătate.
Mihai Nan consideră că nu este realist ca toți olimpicii să rămână în România și că alegerea unor universități din străinătate nu reprezintă, în sine, o problemă. Miza este dacă România va reuși să construiască universități competitive, infrastructură de cercetare și proiecte suficient de ambițioase pentru ca acești tineri să aibă motive să rămână, să se întoarcă sau să păstreze o legătură profesională cu țara.
„Eu consider că eșecul nu este că un elev excepțional pleacă la o universitate foarte bună din străinătate. Eșecul ar fi să nu aibă niciun motiv să se mai întoarcă sau să construiască ceva și aici”, a mai spus coordonatorul lotului.
About the Author
