România rămâne mult în urma Bulgariei la capitolul vital de stocare a energiei electrice. Vecinii noștri ne-au salvat pe bani mulți de la pene majore de curent pentru că ei au investit cu cap, în timp ce noi nici măcar nu reușim să îi sprijinim pe cei care vor să bage bani în baterii. Lipsa bateriilor se simte în perioada de criză pe care o traversăm. Investitorii ar vrea să bage bani, însă se lovesc de birocrație.
România produce la orele prânzului, când bate Soarele și panourile funcționează la capacitate maximă, peste 6.000 de MWh, dar pentru că nu avem unde stoca energia o vindem vecinilor bulgari la prețuri modice. Ca să vă faceți o idee, la mijlocul zilei o vindem în medie cu 50 de bani kilowatul, iar seara o cumpărăm cu prețuri de patru ori mai mari. Spre deosebire de noi, bulgarii au investit masiv în baterii de stocare a energiei.
Există primari români care încearcă să aducă astfel de sisteme în comunitățile lor, dar nu au fonduri fără sprijin de la Guvern.
Ioan Gligor – primar comuna Oșorhei: „Am făcut un proiect. Urmează să vedem dacă vine vreo finanțare, inclusiv să modernizăm parcul pe care îl avem noi de 0,7 MW. Proiectul este la vreo 3-400.000 de euro”.
Birocrație și bani blocați în proiecte
Mulți investitori vor și ei să dezvolte sisteme de stocare dar se lovesc de birocrație. În România, procesul de autorizare se poate întinde până la 6 luni, în timp ce unele proiecte ar putea fi pornite chiar în actuala criză energetică. Din informațiile noastre, sunt și cazuri în care bateriile stau în depozite așteptând avizele Transelectrica.
Pentru un parc fotovoltaic care produce aproximativ 100 de MWh este necesar aproximativ 200 de MW baterii de stocare – o investiție de aproape 50 de milioane de euro. Actele reprezintă doar 2% din această sumă, însă investitorii susțin că mai important este timpul în care ei își țin banii blocați fără să scoată nici măcar un leu.
Christian Năsulea – profesor în economie: „Noi avem niște probleme sistemice. Întreg sistemul este gândit de așa natură încât ne dezavantajează pe noi, cetățenii. Noi avem în acest moment niște capacități enorme, apropo de bateriile ținute în depozite. Avem și baterii care sunt deja instalate și care nu pot să fie legate la rețea pentru că nu există avizele necesare, mai lipsesc niște hârtii sau nu știu ce altă scuză mai au, în așa fel încât să nu permită unor operatori care ar putea să ne ajute în această situație să se conecteze la rețea și să înceapă activitatea. Niște restricții pe care aceștia le pun în calea investițiilor private”.
„N-am avut miniștri care să facă un lucru simplu”
Asociațiile cer totodată taxe mai mici pentru sistemele de producție, pentru ca investitorii să fie tentați de astfel de proiecte.
Dan Pîrșan – președintele Asociației Prosumatorilor de Energie: „N-am avut miniștri care să facă un lucru simplu, să copieze ce este bun în Vest sau în orice altă țară. E de datoria statului acum să întoarcă foaia, și anume TVA 0 la sisteme fotovoltaice de până în 27 de kW pentru persoane fizice, pentru entități ale statului, pentru spitale, școli, pentru asociații de locatari, pentru IMM-uri care se califică, deci TVA 0 la sisteme și baterii”.
Comparativ cu Bulgaria, cei care au investit în baterii de stocare, România pierde sume colosale de bani prin exportul de energie ieftină și importuri la costuri de câteva ori mai mari pe timp de seară.
Daniela Dărăban – ACUE: „Noi în zona privată am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produsă în timpul zilei pe panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă îl poți utiliza și atunci când ai vârfuri de consum”.
Comisia Europeană a alocat un buget României de 150 de milioane de euro pentru astfel de proiecte, iar Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susține că a aprobat doar cinci licențe, prin care a mărit capacitatea de stocare a României cu 161 de MW. Insuficient însă, având în vedere cantitatea de peste 2.000 de MW pe care România o importă în fiecare oră a serii.
România alocă 6,5 milioane de euro instalării de baterii
Și România și Bulgaria au mai multe programe prin care să sprijine investițiile în energie verde, fie că vorbim de panouri fotovoltaice, fie că vorbim de investiții în baterii.
Dar când ne uităm la cifre, vedem o diferență colosală. Bulgaria are un program în care pune la bătaie 55 de milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice de către companii, dar și pentru atașarea unor baterii acestor parcuri de fotovoltaice. Mai are însă un alt program, doar pentru baterii de 809 milioane de euro.
Ce vedem în România? Doar un singur program în valoare de 6,5 milioane de euro, dedicat exclusiv instalării de baterii. Diferența care dă un oarecare avantaj, dar mult prea mic României, este că ar acoperi aproape 100% din investiții în anumite cazuri, în timp ce la bulgari se acoperă 50% din investiție.
Programele pentru gospodării
Bulgarii l-au finanțat și pe acesta din fonduri din PNRR: 123 de milioane de euro pentru astfel de proiecte de baterii pentru fotovoltaice instalate deja de către gospodării. Ar acoperi 70% din investiție.
România pune la bătaie doar 80 milioane de euro de la stat, nu din fonduri europene, și ar putea acoperi până la 100% din investiție.
Cât de atractiv este să investești în România?
Dacă ai bani și vrei să începi o afacere, te gândești de două ori când vezi că ai un impozit pe profit de 16% de plătit în România și unul identic pe dividende.
În Bulgaria însă, situația este mult mai prietenoasă: 10% impozit pe profit, 5% impozit pe dividende.
În Bulgaria, 12 gigawați este capacitatea pe care au dezvoltat-o în doar câțiva ani, iar în România este mult în spate capacitatea: doar 2 gigawați.
Editor : A.C.
About the Author
