Instabilitatea politică are un cost economic direct şi măsurabil, se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite şi în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze, susţine Confederaţia Patronală Concordia.
„În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct şi măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite şi în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plăteşte deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea şi suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual faţă de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creşteri se pot adânci şi mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii şi rate lunare mai ridicate pentru populaţie”, se arată într-un comunicat al organizaţiei, transmis marţi.
Potrivit sursei citate, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflaţie din regiune, va simţi imediat această mişcare în preţurile de consum. În acelaşi timp, ratele la credite pot creşte cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici şi o presiune suplimentară asupra consumului.
Pe termen mediu şi lung, miza este, însă, mult mai mare pentru că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de ţară investment grade.
„Ungaria a trecut prin acest scenariu şi a plătit cu o creştere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanţare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 şi +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, subliniază Concordia.
Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare şi a menţine bugetul de stat în parametrii asumaţi faţă de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu şi-l permite, arată patronatele.
Scenariul optimist și scenariul critic pentru România
Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR aşteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situaţie, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creşterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoţit de şomaj mai mare şi firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferenţa din bugetul propriu pentru a continua investiţiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanţat în contextul costurilor de împrumut în creştere.
În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50%, aproximativ 5,7 miliarde euro. Fără compensare bugetară, creşterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul creşte la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depăşeşte 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de ţară.
„În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naţionale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilităţii politice îl plătesc companiile şi cetăţenii. Decidenţii politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor şi a cetăţenilor în direcţia, stabilitatea şi predictibilitatea României”, menţionează documentul citat.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din PIB şi aproape jumătate de milion de angajaţi în peste 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin.
Editor : M.I.
About the Author
