România evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la BBB-, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade” (n.r. recomandată investițiilor), iar decizia vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia românească, după cinci luni de criză politică și într-un context în care piețele urmăresc atent capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală.
Decizia S&P reprezintă ultima evaluare programată în acest an dintre cele trei mari agenții internaționale de rating. România a trecut deja prin evaluările Fitch și Moody’s, care au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspective negative.
Miza este cu atât mai mare cu cât România se află la cea mai joasă treaptă a categoriei „investment grade”. O singură treaptă mai jos, la BB+, ar însemna intrarea în categoria cunoscută pe piețele financiare drept „junk”, adică nerecomandată investițiilor.
Evaluarea vine la numai două zile după ce Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de învestitură în Parlament. Cabinetul a primit 182 de voturi pentru, față de cele 233 necesare, ceea ce prelungește criza politică începută în urmă cu aproximativ cinci luni.
Instabilitatea politică este urmărită îndeaproape de agențiile de rating deoarece poate afecta capacitatea autorităților de a adopta și aplica măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. În cazul României, S&P a avertizat anterior că o abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea duce la o retrogradare.
Pe de altă parte, România are și argumente pe care autoritățile le-au prezentat agenției. Execuția bugetară din primele opt luni ale anului arată o reducere importantă a deficitului: acesta a ajuns la 59,42 miliarde de lei, față de 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, o reducere de aproximativ 31% în termeni nominali.
Ajustarea nu elimină însă problemele finanțelor publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor avertizează că reducerea necesarului de finanțare și continuarea consolidării fiscale sunt esențiale pentru limitarea costurilor datoriei pe termen mediu.
De ce este atât de important ratingul suveran
Ratingul de țară este, în esență, o evaluare a capacității unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Pentru investitori, el reprezintă unul dintre indicatorii utilizați pentru a măsura riscul asociat cumpărării obligațiunilor emise de acel stat.
România are în prezent calificativul BBB- la S&P, cu perspectivă negativă. Menținerea acestui calificativ înseamnă că țara rămâne în zona „investment grade”, chiar dacă se află chiar la limita inferioară a acesteia.
O eventuală retrogradare în categoria „junk” nu ar însemna că România nu s-ar mai putea împrumuta. Statul ar putea continua să emită obligațiuni, însă investitorii ar putea considera că riscul este mai mare și ar putea solicita randamente mai ridicate pentru a cumpăra datoria României.
Efectul s-ar transmite în primul rând prin costul finanțării statului. România ar plăti mai mult pentru împrumuturile noi și pentru refinanțarea datoriei ajunse la scadență. În timp, presiunea s-ar putea transmite și către companii și sectorul bancar, prin creșterea costului banilor.
În plus, unele fonduri de investiții au reguli care limitează plasamentele la active cu rating „investment grade”. O coborâre sub acest prag ar putea determina anumite categorii de investitori să își reducă expunerea pe obligațiunile românești. Impactul nu ar fi însă identic pentru toți investitorii, deoarece regulile diferă de la un fond la altul.
Ce spun economiștii
Economistul Cristian Păun a avertizat recent că o eventuală coborâre a României în categoria nerecomandată investițiilor ar putea pune rapid presiune pe cursul de schimb, costurile de finanțare și investiții.
Într-o intervenție la Digi24 din 23 septembrie, acesta a susținut că pierderea ratingului ar putea determina o parte dintre creditori și investitori să își reducă expunerea față de România, ceea ce ar crește cererea de valută și ar pune presiune asupra leului.
„O țară care intră în junk are mari probleme cu plățile internaționale. Cazurile în istorie sunt nenumărate. Asta înseamnă rapid o fugă a unor sume impresionante de bani în valută, pe care noi astăzi nu-i avem în rezerva valutară, abia dacă ajungem la 60 de miliarde de euro și ne mai trebuie și ca să plătim importuri. Deci suma aceasta este colosală și de ea ne-am împrumutat an de rândul prin deficitul pe care l-am tot făcut și neatenția pe care am abordat-o deficitului. Asta înseamnă cerere de valută pe piață, că ei nu vor repatria lei, vor repatria valută. Și în momentul în care cererea ta de valută crește brusc și nu există o ofertă suficientă pentru această valută, pentru că oferta poate să vină din depozitele noastre în euro, poate să vină din exporturi sau din această rezervă internațională… toate sunt insuficiente ca să acopere o asemenea sumă… În acel moment, cursul de schimb va sări… și va sări nu de la 5,2 lei la 5,3 lei. Va sări lejer peste 6 lei, poate chiar mai sus, depinde de cât de profundă va fi această situație. Acesta este efectul aproape imediat al intrării în junk, aproape imediat. Există și efecte care apar după un acest prim efect: retragerea capitalurilor înseamnă pierderea de locuri de muncă, apare fenomenul rapid de inflație, apare rapid fenomenul suplimentar față de ce avem”, a explicat acesta.
Fitch și Moody’s au păstrat România în zona „investment grade”
S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care evaluează în acest an România.
Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția a continuat să semnaleze riscurile legate de deficitul bugetar și de capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală. Pentru începutul anului 2027 este programată o nouă evaluare, iar până atunci România va trebui să demonstreze că poate continua reducerea deficitului și să prezinte un plan fiscal credibil.
Moody’s a reconfirmat, la rândul său, ratingul României la Baa3 și a menținut perspectiva negativă. Baa3 este echivalentul treptei BBB- utilizate de S&P și Fitch, ceea ce înseamnă că și Moody’s plasează România la limita inferioară a categoriei „investment grade”.
Cele trei agenții iau decizii independent. Prin urmare, o eventuală schimbare a calificativului acordat de S&P nu ar modifica automat ratingurile Fitch și Moody’s. Pentru investitori contează însă imaginea de ansamblu și direcția în care evoluează evaluările celor trei mari agenții.
De ce este urmărită în mod special decizia S&P
Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat pentru Digi24 că evaluarea S&P are o importanță deosebită pentru piețe deoarece agenția are o cotă importantă pe piața globală a ratingurilor.
„S&P este agenția de rating cu cea mai mare cotă de piață. Este cea mai urmărită și acordă cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este importantă. Dacă un investitor ar alege să se uite la o singură agenție, la S&P s-ar uita, pentru că este cea mai mare dintre toate”, a declarat Adrian Codîrlașu.
Pentru România, menținerea ratingului ar însemna evitarea, cel puțin deocamdată, a coborârii sub pragul „investment grade”. Dar perspectiva negativă ar rămâne un avertisment că presiunea nu dispare.
Următoarea miză va fi capacitatea viitorului guvern de a continua reducerea deficitului și de a menține credibilitatea planului fiscal într-un moment în care România trebuie să își pregătească bugetul pentru 2027 și să asigure finanțarea unei datorii publice în creștere.
În acest context, menținerea BBB- nu înseamnă că riscul unei viitoare retrogradări a dispărut, ci că România ar evita, pentru moment, trecerea în categoria „junk”.
Editor : C.A.
About the Author
