Guvernul spaniol se confruntă cu o nouă criză politică după apariția în presă a unor informații potrivit cărora forțele marocane ar fi avut un rol în afluxul masiv de migranți care au ajuns în Ceuta. Presupusul raport al poliției contrazice versiunea prezentată până acum de executivul condus de Pedro Sanchez, care a exclus implicarea Marocului. Situația s-a complicat după ce un oficial de rang înalt al poliției a negat existența unui raport care să atribuie direct responsabilitatea Rabatului, în timp ce opoziția îl acuză pe premier că guvernul „știa și a mușamalizat totul”, relatează Euronews.
Mai multe instituții de presă din Spania au relatat miercuri, citând un document al forțelor de ordine, că autoritățile marocane ar fi contribuit la deplasarea migranților pe mare către enclava spaniolă Ceuta și că ar fi avut o atitudine „pasivă” în timpul crizei.
Potrivit informațiilor apărute în presă, documentul ar indica și că afluxul masiv de aproximativ 80.000 de migranți nu ar fi fost accidental.
Informațiile contrazic poziția exprimată până acum de guvernul spaniol, care nu a acuzat Marocul de provocarea crizei.
Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, criticat pentru gestionarea situației, a cerut poliției să clarifice informațiile apărute în presă.
Ulterior, însă, un oficial de rang înalt al poliției a negat existența unui raport care să atribuie în mod direct Marocului responsabilitatea pentru evenimentele din Ceuta.
Contradicțiile nu au reușit să calmeze disputa politică, iar întrebările se concentrează acum asupra informațiilor de care dispunea guvernul spaniol înainte de declanșarea crizei și asupra eventualelor avertismente primite de la serviciile de informații.
Opoziția: Guvernul „știa și a mușamalizat totul”
Liderul opoziției spaniole, Alberto Núñez Feijóo, a lansat miercuri una dintre cele mai dure acuzații la adresa executivului Sánchez, susținând că acesta avea informații despre situație.
Guvernul „știa și a mușamalizat totul”, le-a declarat Feijóo jurnaliștilor.
Miniștrii spanioli au oferit versiuni contradictorii în privința informațiilor de care dispuneau în zilele premergătoare crizei și dacă serviciile de informații transmiseseră avertismente importante.
Miza politică este una majoră. În cazul în care s-ar demonstra că autoritățile au primit avertismente privind un risc la adresa securității naționale și nu au acționat, situația ar putea alimenta apelurile opoziției pentru o moțiune de cenzură împotriva premierului Pedro Sánchez și a guvernului său.
Premierul se confruntă astfel cu una dintre cele mai grave crize politice ale mandatului său, înaintea alegerilor programate pentru 2027.
Miercuri, în mai multe orașe din Spania au avut loc și manifestații de solidaritate cu Ceuta.
Madridul a refuzat până acum să acuze Marocul
Spania nu a atribuit Marocului responsabilitatea pentru afluxul de migranți nici după ce a calificat evenimentele din Ceuta, în urma cărora peste 150 de persoane au murit în mare, drept o încălcare a integrității sale teritoriale.
Madridul a indicat în schimb drept factori principali informațiile false distribuite pe rețelele sociale în legătură cu o hotărâre judecătorească și activitatea traficanților de persoane.
La începutul acestei săptămâni, Pedro Sánchez a afirmat că Rusia și Israelul ar fi contribuit la amplificarea dezinformării privind criza din Ceuta.
Premierul spaniol a declarat atunci că serviciile de informații nu aveau dovezi privind o eventuală implicare a Marocului și a insistat că relația dintre Madrid și Rabat este „mai puternică decât oricând”.
Poziția guvernului spaniol a fost susținută și de Comisia Europeană, care a continuat să descrie Marocul drept un „partener de încredere” în combaterea migrației ilegale.
Comisia Europeană a refuzat miercuri să comenteze informațiile privind presupusul raport ajuns în presă, un purtător de cuvânt afirmând că este vorba despre o chestiune internă a Spaniei.
Juan Fernando López Aguilar, fost ministru socialist al Justiției și actual europarlamentar, consideră însă că amploarea evenimentelor ridică întrebări privind comportamentul autorităților marocane.
„Este evident că acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla fără ca autoritățile marocane să închidă ochii”, a declarat López Aguilar pentru Euronews.
El a subliniat însă că guvernul trebuie să acționeze pe baza „faptelor și a dovezilor”.
Președintele Ceutei acuză direct Marocul
În timp ce la Madrid se amplifică disputa politică, situația din Ceuta rămâne dificilă. Aproximativ 5.000 de migranți, dintre care aproape jumătate ar fi minori, se află încă în enclavă, potrivit estimărilor citate de Euronews. Autoritățile locale estimează însă că numărul lor real s-ar putea apropia de 10.000.
Președintele orașului autonom Ceuta, Juan Jesús Vivas, a avertizat miercuri că orașul se află „în pragul colapsului” și, spre deosebire de guvernul central, a acuzat direct Marocul.
„Marocul a avut și continuă să aibă un obiectiv constant: să sufoce, să hărțuiască și să doboare cele două orașe ale noastre”, a declarat Vivas, referindu-se la Ceuta și Melilla, enclavele spaniole din nordul Africii.
Oficialul a susținut că situația depășește dimensiunea unei crize migratorii.
„Cred că nimeni nu se îndoiește că ceea ce ni s-a întâmplat nu este o criză migratorie. Ceea ce s-a întâmplat reprezintă o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”, a afirmat el.
Vivas a cerut returnarea migranților, susținând că aceasta ar fi singura modalitate de restabilire a normalității în Ceuta. Autoritățile spaniole se confruntă însă cu dificultăți juridice, în special în cazul minorilor, care beneficiază de protecție specială și nu pot fi returnați imediat.
Madridul a solicitat între timp sprijinul Frontex, agenția Uniunii Europene responsabilă de gestionarea frontierelor externe.
Autoritățile marocane au susținut că planul Spaniei privind regularizarea unui număr mare de migranți, anunțat la începutul acestui an, ar fi putut reprezenta un stimulent pentru persoanele care au încercat să ajungă în Ceuta.
Citește și:
Editor : Ș.A.
About the Author
