Senatul Franței a aprobat miercuri un proiect de lege prin care persoanele participante la proteste pot fi trase la răspundere și puse să plătească pentru pagubele cauzate în timpul revoltelor. În proiect sunt prevăzute sancțiuni de până la 10.000 de euro și posibilitatea popririi ajutoarelor sociale. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă că această legislație ar putea submina dreptul fundamental al publicului de a protesta, relatează France 24.
Proiectul a fost adoptat de Senat cu 229 de voturi pentru şi 105 împotrivă, fiind sprijinit inclusiv de partidul de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN), iar dispoziţiile textului au fost înăsprite în timpul procesului de dezbatere parlamentară, urmând acum să fie transmis camerei inferioare a legislativului, Adunarea Naţională, unde viitorul său este incert din cauza lipsei unei majorităţi parlamentare.
Proiectul de lege a fost elaborat după revoltele care au urmat victoriei echipei de fotbal Paris Saint-Germain în Liga Campionilor în luna mai, dar guvernul preşedintelui Emmanuel Macron a accelerat adoptarea sa după distrugerile şi jafurile din 17 octombrie, prima zi de proteste împotriva creşterii costului vieţii.
Textul iniţial, care cuprindea cinci articole, a fost extins cu aproximativ 20 de prevederi suplimentare cerute de guvern şi de senatorii de dreapta. Principala măsură prevede că statul poate solicita despăgubiri de până la 10.000 de euro de persoană nu doar celor care provoacă direct pagube, ci şi celor care participă în mod deliberat la grupuri organizate care comit acte de vandalism sau tulbură ordinea publică, potrivit Agerpres.
De asemenea, actul normativ permite punerea sub sechestru a unor surse de venituri de asistenţă socială ale celor care nu pot plăti despăgubiri, prevedere în care Senatul a adăugat alocaţiile familiale, subvenţiile pentru locuinţe, venitul minim garantat şi alte ajutoare sociale, precum sporul de activitate şi ajutorul acordat la începutul anului şcolar.
După ce în urma protestelor violente din 17 octombrie autorităţile franceze au impus restricţii de circulaţie, Senatul a mai inclus în proiectul de lege interdicţii administrative privind demonstraţiile, pedepse mai aspre, restricţii de intrare în Franţa pentru străini în anumite situaţii şi va fi înlesnită utilizarea dronelor în anchetele judiciare.
Acelaşi act normativ extinde posibilitatea folosirii sistemelor algoritmice de supraveghere video, permite evacuarea din locuinţele sociale a persoanelor care provoacă tulburări ale ordinii publice şi stabileşte o procedură urgentă pentru solicitarea eliminării, în mai puţin de 24 de ore, a conţinuturilor online care incită la acte de vandalism.
Acest vot vine pe fondul unei presiuni sociale crescânde asupra guvernului şi preşedintelui Macron, după două sâmbete de proteste de stradă masive, unele violente. Mai mult, concesiile făcute la o parte dintre revendicările elevilor, care protestează de mai mult de o lună, nu au oprit mobilizarea acestora, iar profesorii şi-au anunţat la rândul lor intenţia de a se alătura protestelor.
Sindicatele, asociaţiile elevilor şi studenţilor şi aşa-numitele „veste galbene” au anunţat pentru sâmbătă o nouă zi de mobilizare, a treia sâmbătă la rând, în timp ce o grevă generală convocată pentru săptămâna viitoare, pe 5 noiembrie, ameninţă să extindă protestele în mai multe sectoare.
Într-un articol de opinie publicat săptămâna trecută în cotidianul francez Le Monde, o coaliție de sindicate și grupuri de studenți a avertizat cu privire la o „atingere gravă adusă libertății de a demonstra”.
Aceștia au susținut că măsurile ar afecta în mod disproporționat „familia cea mai săracă” și ar încuraja „acțiunile polițienești arbitrare”.
De asemenea, Amnesty International a cerut guvernului să abandoneze proiectul de lege, avertizând că măsurile ar putea împinge „familiile deja marginalizate și mai mult în sărăcie”.
„Dacă va fi adoptat, acest proiect de lege ar fi un pas profund regresiv”, a declarat Nathalie Godard, reprezentantă a Amnesty International Franța.
„Poprirea alocațiilor familiale, a ajutoarelor pentru locuință sau a venitului de solidaritate activă ar putea avea consecințe dezastruoase pentru unele dintre cele mai vulnerabile persoane”, a avertizat ea.
Editor : M.B.
About the Author
