Sfântul Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an la 20 iulie, data la care biserica ortodoxă marchează una dintre marile sărbători cu cruce roșie din calendar. Cinstit pentru credința neclintită, curajul cu care a apărat adevărul și minunile săvârșite prin rugăciune, prorocul este omagiat prin slujbe religioase, rugăciuni și tradiții păstrate de generații. În numeroase localități din țară au loc, de asemenea, hramuri, târguri și manifestări dedicate acestei zile.
În multe localități din țară sunt organizate hramuri ale bisericilor, târguri tradiționale, festivaluri populare și evenimente culturale, care reunesc credincioși și vizitatori veniți să cinstească sărbătoarea.
Cine a fost Sfântul Ilie, unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul ocupă un loc deosebit în tradiția creștină, fiind una dintre cele mai importante personalități ale Vechiului Testament. Potrivit Sfintei Scripturi, s-a născut în cetatea Tesvi, din ținutul Galaad, situat la răsărit de râul Iordan, de unde provine și numele de Tesviteanul.
El a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în timpul domniei regelui Ahab, într-o perioadă în care o mare parte a poporului Israel se îndepărtase de credința în Dumnezeu și adoptase cultul zeului Baal. În acest context, Ilie a devenit unul dintre cei mai puternici apărători ai credinței.
L-a înfruntat pe regele Ahab și pe regina Izabela, condamnând idolatria și chemând poporul la pocăință și întoarcerea la Dumnezeu. Potrivit relatărilor biblice, prin rugăciunea sa, Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, iar după pocăința poporului a trimis din nou ploaie peste pământ.
- Regele Ahab este considerat unul dintre cei mai controversați conducători ai Regatului Israel. Sub influența soției sale, Izabela, acesta a sprijinit cultul lui Baal și a favorizat răspândirea idolatriei.
Sfânta Scriptură amintește și alte minuni atribuite Sfântului. În timpul secetei, acesta a fost hrănit de corbi trimiși de Dumnezeu, a înmulțit făina și untdelemnul unei văduve din Sarepta, i-a înviat fiul și a coborât foc din cer pe Muntele Carmel, demonstrând puterea lui Dumnezeu în fața prorocilor lui Baal.
Unul dintre cele mai cunoscute momente din viața sa este înălțarea la cer într-un car de foc tras de cai de foc, episod relatat în Cartea a IV-a a Regilor. În tradiția creștină, acest moment simbolizează apropierea sa de Dumnezeu și biruința credinței. Din acest motiv, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Sfântul Ilie este amintit și în Noul Testament, unde apare alături de prorocul Moise la Schimbarea la Față a Domnului, pe Muntele Tabor, stând de vorbă cu Mântuitorul Iisus Hristos înaintea ucenicilor.
Potrivit tradiției ortodoxe, este unul dintre cei doi drepți care au fost ridicați la cer și care vor avea un rol înainte de cea de-a doua venire a lui Hristos. De aceea, este cinstit ca un mare proroc, rugător și apărător al credinței.
Tradiții și obiceiuri respectate de Sfântul Ilie
„ Cea mai importantă rânduială a zilei este participarea la Sfânta Liturghie. Credincioșii se roagă pentru sănătate, pace în familie, ocrotire și belșug, iar tradiția spune că rândurile rostite în această zi au o putere aparte, mai ales pentru cei care poartă numele Sfântului Ilie sau îi cer ajutorul în momente de încercare.
Potrivit tradiției populare, cei care nu pot ajunge la biserică aprind o lumânare și tămâiază locuința, gesturi considerate simboluri ale purificării sufletești și ale chemării binecuvântării asupra casei.
În localitățile în care bisericile poartă hramul Sfântului Ilie sunt organizate slujbe solemne, procesiuni religioase și pelerinaje la care participă numeroși credincioși.
În comunitățile cu tradiție agricolă, sărbătoarea are o semnificație aparte. Oamenii se roagă pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și ocrotirea culturilor de grindină, furtuni și alte fenomene extreme. În trecut, în multe sate erau organizate procesiuni pe câmp, iar preoții binecuvântau holdele, livezile și ogoarele în speranța unui an roditor.
Pomenirea celor adormiți
Ziua de 20 iulie este asociată, în multe regiuni ale țării, și cu pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte bucate pe care le împart de pomană în memoria celor adormiți. Gestul este considerat o faptă de milostenie și de iubire creștină, fiind însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor celor plecați dintre noi și pentru binecuvântarea întregii familii.”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu
Credințe populare legate de ziua de 20 iulie
Pe lângă tradițiile religioase, sărbătoarea Sfântului Ilie este însoțită de numeroase obiceiuri populare păstrate în diferite zone ale țării.
Ziua în care începe recoltarea mierii
În tradiția populară, 20 iulie marchează începutul recoltării mierii. Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul albinelor și al apicultorilor, iar în unele comunități o parte din prima miere extrasă din stupi este dăruită bisericii sau împărțită persoanelor nevoiașe, în semn de mulțumire pentru roadele anului.
Mierea recoltată după această dată este apreciată pentru calitatea sa și este folosită atât în alimentație, cât și în prepararea unor remedii naturale.
Hramuri, târguri și festivaluri dedicate Sfântului Ilie
În numeroase localități din România sunt organizate hramuri, târguri tradiționale și festivaluri populare dedicate Sfântului Ilie. Manifestările reunesc meșteșugari, producători locali, artiști și ansambluri folclorice, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi tradițiile și patrimoniul cultural al fiecărei zone.
Programul include spectacole folclorice, expoziții de produse artizanale și preparate specifice, menținând vie atmosfera sărbătorilor de altădată.
Editor : M.C.
About the Author
