Siegfried Mureșan avertizează asupra riscului ca România să ajungă la categoria „junk” și susține că o astfel de retrogradare ar avea efecte directe asupra economiei și asupra populației. Europarlamentarul susține că niciun stat membru al Uniunii Europene nu a mai fost retrogradat la acest nivel de mai bine de 10 ani.
„Niciun stat membru al Uniunii Europene nu a fost retrogradat la junk de mai bine de 10 ani. Ultimele state membre ale Uniunii Europene care au fost retrogradate sunt: Grecia — aprilie 2010; Irlanda — iulie 2011; Ungaria — noiembrie 2011; Portugalia — noiembrie 2011; Cipru — iunie 2012; Slovenia — mai 2013. Acestea au fost state aflate în criză adâncă la acel moment”, susține Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook.
Liberalul susține că o retrogradare ar schimba relația statului cu investitorii și ar putea duce la reducerea investițiilor și a numărului de locuri de muncă, dar și la creșterea dobânzilor și a costurilor de finanțare a datoriei publice.
„Retrogradarea înseamnă că totul se schimbă în relația cu investitorii: mai puține investiții, mai puține locuri de muncă, dobânzi mai mari, datoria va fi mai greu de plătit, iar fiecare om ar resimți acest lucru imediat. De aceea evitarea retrogradării este atât de importantă. Costurile retrogradării ar fi mult mai mari pentru fiecare om decât au fost măsurile luate în ultimul an. Responsabilitatea este necesară. Populismul costă. Să nu luăm niciodată decizii despre care știm că vor avea consecințe negative asupra oamenilor”, punctează acesta.
România a evitat retrogradarea în categoria „junk”. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la BBB-, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade” (n.r. recomandată investițiilor), iar decizia vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia românească, după cinci luni de criză politică și într-un context în care piețele urmăresc atent capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală. S&P Ratings arată că ar putea reduce ratingurile României „dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028”. Scenariul optimist al evaluatorilor spune că România ar putea trece de la o perspectivă „negativă” la una „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se vor reduce.
Editor : Andreea Rubica
About the Author
