Federaţia Sanitas şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România au înaintat joi Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii un set comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, vizând partea aplicabilă sistemului public de sănătate. Reprezentanţii Sanitas precizează că documentul nu este o simplă listă de revendicări sau corecţii punctuale, ci o „arhitectură legislativă completă”, care include grile şi coeficienţi, clasificarea unităţilor şi locurilor de muncă, reguli pentru condiţiile de muncă şi continuitatea serviciilor, dar și protecţia veniturilor.
„Modelul comun reaşează salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuţia la continuitatea serviciilor şi dificultatea de a asigura personalul necesar”, afirmă sursa citată, potrivit news.ro.
Principalele componente sunt:
- diferenţierea salariilor de bază după rolul unităţii sanitare – unităţile sunt grupate în şase categorii, de la spitalele regionale, strategice şi universitare la unităţile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor şi responsabilitatea instituţională;
- recunoaşterea complexităţii locului de muncă – coeficienţii sunt majoraţi suplimentar pentru patru categorii de secţii şi compartimente, iar o parte din diferenţierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă – salariul de bază;
- grile complete şi soluţie pentru întreaga echipă – pachetul cuprinde coeficienţi pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar şi introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic şi socio-administrativ/TESA şi pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanţă. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unităţile sanitare nu funcţionează;
- limite minime reale pentru condiţiile de muncă – drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii, iar locurile de muncă pentru condiţiile deosebit de periculoase sunt definite în lege şi sunt păstrate recompensele pentru radiaţii, neonatologie, săli de naştere, laboratoare, condiţii grele şi zone izolate sau cu deficit de specialişti;
- recompensarea corectă a continuităţii – modelul menţine sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal şi sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% şi 100%, reaşează plata gărzilor şi stabileşte reguli clare pentru garda la domiciliu şi liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parţial;
- protecţia venitului şi finanţarea garantată – pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii şi continuarea finanţării creşterilor prin CNAS şi influenţele salariale până la reforma finanţării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului;
- performanţă fără stimulente „perverse” – este propus un program-pilot naţional pentru salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecţia nejustificată a pacienţilor ori afectarea independenţei profesionale şi sunt prevăzute şi creşteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajaţii care contribuie la realizarea lor;
dialog social care produce reguli obligatorii.
Sanitas subliniază că pentru acceptarea proiectului niciun venit salarial total nu trebuie să scadă, trebuie să se înregistreze creşteri salariale pentru marea majoritate a angajaţilor de la intrarea în vigoare şi să existe reguli finanţate, transparente şi aplicabile.
Totodată, cele două federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector solicită Ministerului Muncii să integreze pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgenţă textul actualizat, Ministerului Sănătăţii să susţină public şi instituţional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 şi să o apere în circuitul tehnic şi politic, inclusiv în privinţa finanţării drepturilor şi a actelor subsecvente, iar iniţiatorilor, partidelor şi parlamentarilor să se pronunţe înaintea votului asupra pachetului ca întreg şi, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente.
„Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanţiilor de finanţare, nu reprezintă acceptarea soluţiei comune”, susţin sindicaliştii.
Cele două federaţii menţionează că îşi păstrează autonomia statutară, iar formele şi calendarul concret al acţiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente.
Editor : C.A.
About the Author
