Prima etapă a lucrărilor pentru asigurarea apei brute necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a costat statul 12,1 milioane de lei, potrivit datelor transmise de Cancelaria Prim-Ministrului la solicitarea News.ro. Cum nivelul Dunării a ajuns la minime istorice, autoritățile pregătesc o nouă intervenție, care include barje, pontoane și 30 de motopompe, dar și posibilitatea transferării apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Lucrările au început în august, după scăderea puternică a debitelor Dunării, pentru menținerea resursei de apă folosite la Cernavodă. Cele două reactoare ale centralei asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a efectuat lucrări de dragaj, pentru adâncirea și nivelarea albiei, în punctele critice Caragheorghe-Turcescu, între kilometrii 345 și 342, și Cochirleni, între kilometrii 309 și 304.
Întrucât utilajul AFDJ nu putea acoperi singur necesarul intervenției, Administrația Națională „Apele Române” a trimis două unități de dragare, fiecare cu o capacitate de aproximativ 900 de metri cubi pe oră. Acestea au lucrat în zonele kilometrilor 306, 307, 309 și 312 de pe Dunărea Veche.
„În paralel, au fost analizate mai multe soluții de intervenție hidrotehnică, inclusiv epiuri de dirijare, precum și alte soluții tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluții rămân în atenție, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Cum au fost împărțite cele 12,1 milioane de lei
Prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 31 iulie au fost alocate 7 milioane de lei pentru intervenția care presupune scufundarea unor barje, astfel încât debitul de la gura Brațului Bala să fie dirijat către Dunărea Veche.
Alte 5,1 milioane de lei au fost stabilite pentru dragarea a 100.000 de metri cubi de material din punctele critice Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni. Plata pentru 50.000 de metri cubi a fost făcută pentru intervenția de la Turcescu-Caragheorghe, iar diferența urmează să fie achitată după relocarea cantității prevăzute inițial pentru Cochirleni către punctul Caragheorghe.
Fondurile pentru cele două operațiuni provin din rezerva bugetară aflată la dispoziția Guvernului pentru anul 2026.
Cum problemele provocate de nivelul redus al Dunării nu au fost eliminate, autoritățile pregătesc o nouă intervenție care să poată fi pusă în aplicare în câteva zile.
„Pentru situația imediată este necesară o soluție care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă și etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre–Marea Neagră, IGSU și MApN”, se arată în răspunsul transmis de Cancelaria Prim-Ministrului.
Planul presupune mobilizarea unor barje, gabare și împingătoare, folosirea pontoanelor și a bacului cu macara ale Ministerului Apărării, precum și instalarea a 30 de motopompe ale IGSU, fiecare cu o capacitate de aproximativ 600 de metri cubi pe oră. La acestea se vor adăuga capacitățile de pompare ale Administrației Naționale „Apele Române”.
„Dacă este necesar, aportul prin pompare poate fi completat printr-un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre–Marea Neagră către bazinul de distribuție al CNE”, au explicat reprezentanții Guvernului.
De ce nu a fost folosită în septembrie draga AFDJ
Deși o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 21 august prevedea mobilizarea în regim de urgență a oricărei drage disponibile în țară, utilajul AFDJ, cu o capacitate aproape dublă față de cele două drage ale Apelor Române, a fost retras la sfârșitul lunii august.
Potrivit explicațiilor Guvernului, draga de mare capacitate nu putea opera în zonele necesare în condițiile existente, deoarece deplasarea sa ar fi fost împiedicată de pragurile formate pe fundul albiei. Intervențiile au continuat astfel cu utilajele mai mici ale Apelor Române.
Pe termen lung, autoritățile iau în calcul proiectul BALA II, care ar urma să redistribuie debitele la bifurcația Bala-Dunărea Veche. Indicatorii tehnico-economici, aprobați inițial în 2024, trebuie însă actualizați pentru ca proiectul să țină cont de debitele minim istorice înregistrate în acest an.
About the Author
