Un audit intern realizat de Ministerul Sănătății la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și la structurile responsabile de gestionarea medicamentelor scoate la iveală probleme majore în sistemul de monitorizare a stocurilor. Verificările se fac încă în mare parte manual, iar raportarea nu este suficient de automatizată pentru ca autoritățile să poată interveni rapid atunci când medicamentele vitale dispar din farmacii. Reprezentanții pacienților spun că problemele sunt cunoscute de ani de zile și că lipsurile au avut consecințe grave.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, spune că rezultatele auditului nu reprezintă o surpriză pentru pacienți. Potrivit acestuia, organizațiile de pacienți au semnalat de mult timp aceleași probleme Ministerului Sănătății.
„Aceste concluzii noi le-am tras de mult. Am informat Ministerul Sănătății despre aceste concluzii trase de noi, pacienții. Dar aceste concluzii ne-au costat vieți, vieți ale pacienților care nu au avut încotro și au întrerupt tratamentele, datorită acestei lipse de preocupare a Ministerului Sănătății”, a declarat Cezar Irimia.
Reprezentantul pacienților spune că digitalizarea sistemului, promisă de autorități pentru o reacție mai rapidă la lipsa medicamentelor, nu a produs până acum rezultatele așteptate.
„Digitalizarea sistemului pentru o reacție mai rapidă, așa cum ni se promite, nu credem că se va face în curând, pentru că s-au cheltuit foarte mulți bani pentru această digitalizare și niciun rezultat. Deci nu e nimic nou sub soare. În continuare, cu siguranță vom suferi”, a afirmat acesta.
În opinia sa, autoritățile vor avea în continuare o atitudine reactivă, intervenind după ce problema apare, și nu una preventivă, care să permită identificarea din timp a riscului de dispariție a unui medicament de pe piață.
„Sunt convins că vor avea o atitudine reactivă la sesizarea noastră, nicidecum proactivă, așa cum se promite. Deci nu avem încredere în această analiză pentru că nu spune nimic nou. Spune exact ceea ce există în teritoriu, cu ce ne-am confruntat noi, pacienții, și cu ce ne vom confrunta în continuare”, a spus Cezar Irimia.
Pacienții, trimiși dintr-un loc în altul
Una dintre marile probleme semnalate este lipsa unei responsabilități clare atunci când un pacient nu își poate găsi tratamentul.
Cezar Irimia a dat ca exemplu situația în care pacienții au apelat la Unifarm, unitatea de distribuție a medicamentelor a statului, pentru a obține un medicament necesar.
„Bașca că unității de distribuție a Ministerului Sănătății, Unifarm sau a statului român, atunci când am apelat cu o ordonanță președințială pentru un medicament, i s-a spus de acolo că nu are nicio obligație față de noi, pacienții. Să ne adresăm și altor distribuitori din România, că nu doar ei sunt distribuitorii”, a relatat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.
În acest context, pacienții cer să fie stabilit clar cine răspunde pentru asigurarea tratamentelor și pentru continuitatea acestora.
„Care sunt instituțiile statului care vor răspunde și care nu sunt cele care vor răspunde în continuare de asigurarea tratamentelor noastre și de continuitatea acestora? Nu știm”, a spus Irimia.
Potrivit acestuia, raportul Ministerului Sănătății nu oferă un răspuns concret la această întrebare.
„Nu a scris nimic în raportul Ministerului Sănătății. Da, ceva vag, ANMDMR-ul, Ministerul, structurile, dar nimic concret, nimic concret și atitudine de astăzi. Ce se va întâmpla de astăzi? Nimic”, a adăugat reprezentantul pacienților.
„Vom alerga din spital în spital, din farmacie în farmacie”
Cezar Irimia avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, pacienții vor continua să fie cei care suportă consecințele disfuncționalităților din sistem.
„Vom fi maratoniști de servicii ai sistemului, vom alerga din spital în spital, din farmacie în farmacie, ca în final să ne găsim sfârșitul”, a declarat acesta.
Reprezentantul pacienților consideră că problema nu poate fi rezolvată prin simple promisiuni de digitalizare sau prin reacții după apariția crizelor. Este nevoie de un sistem care să permită autorităților să vadă în timp util unde apar problemele de aprovizionare și să intervină înainte ca pacienții să rămână fără tratament.
„Ne vând ei gogoși că vom digitaliza, vom face totul să fie electronic și raportat la timp. Nu prea credem”, a mai spus Cezar Irimia.
Problema este cu atât mai gravă în cazul pacienților care urmează tratamente ce nu pot fi întrerupte fără riscuri importante pentru sănătate. Pentru aceștia, câteva zile de întârziere în găsirea unui medicament pot însemna nu doar disconfort sau amânarea unei terapii, ci afectarea directă a tratamentului.
Auditul Ministerului Sănătății indică astfel o vulnerabilitate majoră a sistemului: autoritățile nu dispun încă de mecanisme suficient de rapide și automatizate pentru a identifica și preveni în timp real lipsurile de medicamente.
Rămâne însă întrebarea esențială: cine va pune în aplicare recomandările din raport și în cât timp vor fi implementate măsurile care să împiedice repetarea situațiilor în care pacienții sunt nevoiți să caute tratamentele de la o farmacie la alta?
Reprezentanții pacienților cer ca autoritățile să treacă de la constatarea problemelor la măsuri concrete, astfel încât continuitatea tratamentelor să nu mai depindă de capacitatea fiecărui pacient de a găsi singur medicamentul de care are nevoie.
Editor : C.A.
About the Author
